Muzeul de Artă Populară Sărbătorile lui Făurar, denumirea populară a lunii februarie. Previziuni meteorologice la început de an nou viticol

 

• Lumea satului tradițional românesc abundă în tot felul de obiceiuri și ritualuri, concentrate în preajma celor mai importante momente ale anului agrar, cele mai multe dintre acestea suprapunându-se peste sărbătorile din calendarul creștin-ortodox, potrivit Muzeului de Artă Populară.

 
În rândul acestor sărbători se numără și Triful, Trifan, Trifon sau Trif cel Nebun, după numele Sfântului Mucenic Trifon, prăznuit în prima zi a lui Făurar, denumirea populară a lunii februarie.
 
Conform sursei citate, Ziua Sfântului Trifon este considerată de etnografi ca fiind prima mare sărbătoare a calendarului agricol, pomicol și viticol. Conform tradiției, Trif este patronul insectelor, care pot pune în pericol vegetația.
 

„De aceea, ziua lui se ține prin nelucrare pentru ca lăcustele, omizile și mana să nu facă ravagii prin vii, livezi și recolte. Trif cel Nebun este respectat mai ales de femei pentru a nu înnebuni sau a nu fi pocite.
Triful este strâns legat de Stretenie, sărbătoare din calendarul popular, care se suprapune peste praznicul Întâmpinării Domnului, marcat în calendarul creștin la data de 2 februarie, amintind de ziua când Preacurata l-a dus pe Pruncul Iisus la Templu, la 40 de zile de naștere. În tradiția populară se crede că Sfântul Trifon a păzit-o atunci pe Fecioara Maria de câinii Sfântului Petru”, spun muzeografii.

 
Și de Trif, dar și de Stretenie, gospodarii merg la vie. La 1 februarie este chemat și preotul, să facă sfeștanie pentru ca podgoriile să fie roditoare, păzite de grindină și mană. Aici se taie coarde de viță-de-vie, care fie se pun cruciș pe piept, fie se pun peste căciuli sub formă de coronițe. Mlădițele de viță se duc apoi acasă și se plantează.
 
 
„Târcolitul viilor”


De Stretenie are loc „Târcolitul viilor”, adică ocolul ritual al podgoriilor. Cu apa sfințită la biserică în ziua de Trif, se stropesc via, pomii, dar și semănăturile pentru a ține dăunătorii departe.
 
De Stretenie, sărbătoare care în calendarul popular mai poartă și alte denumiri (Filipii de Iarnă, Martinii de Iarnă, Ziua Ursului), se fac și previziuni meteorologice.
 

„Se spune că dacă ursul iese azi din bârlog și își vede umbra, va intra la loc în culcuș și va ieși abia atunci când este primăvară. Dacă nu își vede umbra, rămâne afară, semn că primăvara este aproape. Oricum ar fi, cert este că anotimpul verde nu este departe, pentru că se crede că în această zi se strâmbă pârtia, adică începe să se topească zăpada. Tot de azi, păsările încep să-și facă cuibul, iar copiii încep să mănânce mai mult”, relatează sursa.
 

Citește și
A treia ediție a Bienalei Naționale de Grafică „Constantin Găvenea”, la Muzeul de Artă din Tulcea