O jumatate de secol impreuna

La batranete, ca la tinerete

# Vremurile in care traim sunt dominate de fete ce ajung sa aiba relatii cu barbati care le-ar putea fi tati, numai de dragul bijuteriilor si al parfumurilor scumpe si pentru a-si crea o imagine buna in fata colegelor de scoala * Ajungem sa ne intrebam daca mai exista dragoste adevarata, insa exista si exemple de cupluri pe care o dragoste ca din povesti i-a legat de foarte multi ani * Un astfel de caz este cel al familiei Oancea, cuplu pe care l-am ales din lista celor care sunt sarbatoriti public cand implinesc semicentenarul casniciei # Traiesc de 50 de ani o poveste de dragoste care a reusit sa faca fata tuturor incercarilor vietii, sunt mai indragostiti ca niciodata, iar gesturile si privirile lor demonstreaza acest lucru

Traim intr-o societate in care dragostea pare ca si-a pierdut valoarea si in care beneficiile materiale conteaza mai mult decat cele spirituale, in foarte multe situatii. In aceste vremuri, fetele ajung sa aiba relatii cu barbati care le-ar putea fi tati, numai de dragul bijuteriilor si al parfumurilor scumpe si pentru a-si crea o imagine buna in fata colegelor de scoala. Sentimente ieftine. Relatii care dureaza cateva zile, saptamani poate cativa ani si apoi divorturi nesfarsite. Mai exista dragoste adevarata? Exista oare un secret al unei relatii durabile? Dupa indelungi cautari, am gasit o poveste adevarata care merita toata atentia si respectul nostru.Pe strada Caiuti locuieste familia Oancea. Adresa am ales-o din lista celor care sunt sarbatoriti public cand implinesc semicentenarul casniciei. Ea are 71 de ani. El, 74. Elena si Ion Oancea sunt doua suflete incantatoare care acum 50 de ani spuneau "Da" in fata ofiterului starii civile. Traiesc de 50 de ani o poveste de dragoste care a reusit sa faca fata tuturor incercarilor vietii. Sunt mai indragostiti ca niciodata. Gesturile si privirile lor demonstreaza acest lucru."A fost dragoste la prima vedere"Totul a inceput cu un vis. Din capul locului, Elena Oancea a marturisit: "Daca as incepe sa spun acum minciuni, ar insemna sa imi bat joc de casnicia mea. Ar insemna sa imi bat joc de cei 50 de ani petrecuti impreuna. Nu, asa ceva nu se poate. Asadar, am avut un vis. Aveam vreo 19 ani si era de Boboteaza. Si stiti si dumneavoastra cum e. preotul vine si le da tinerelor busuioc sa il puna sub perna ca sa isi viseze ursitul. Asa am facut si eu. Eu am visat atunci un baiat blond cu un sacou pepit - un sacou in carouri alb-negru. Soarta a facut ca peste un an sa vin la Constanta sa rezolv niste probleme. Si l-am intalnit pe el, baiatul pe care l-am visat. Blond si purtand exact acelasi sacou. A fost dragoste la prima vedere. Asa ne-am cunoscut, in 1955, intr-o zi de toamna". Dupa ce au facut cunostinta, lucrurile au evoluat. Asa cum era obiceiul, a urmat o etapa in care familiile celor doi s-au intalnit de mai multe ori tocmai pentru a se cunoaste mai bine. Soacra-Rada a placut-o de la inceput, apoi bunica lui Nelu, cum il alinta ea, a iubit-o si aceasta. Nimic nu le statea in cale. "Ce s-a intamplat?! S-a intamplat ca ne-am potrivit", a mai adaugat el.Nu a trecut mult si pe 27 mai 1956 au facut nunta. "Toate casniciile sunt grele la inceput", sustin cei doi, continuand "Un an de zile am stat la o ruda. Dupa aceea, prin forte proprii, am reusit sa ne mutam aici, in casuta noastra. De atunci stam aici. Intai am facut o camera, apoi incet, incet, de-a lungul anilor, am reusit sa facem mult mai mult. trebuia, pentru ca venea copilul. In 1959 s-a nascut Costel. Cand l-am avut, am simtit ca ne-a cazut un bulgare de aur din cer. Asa ne-am simtit de bogati. Eram fericiti, fericiti, fericiti".Un alt moment important in viata lor a fost sarbatorirea a 25 de ani casnicie in 1981. "A fost foarte frumos. Am luat banii de pe concediu si am fost la restaurantul "Casa cu lei". Am avut 25 de invitati. Ne-am simtit bine cu totii pentru ca nici unul dintre cei apropiati nu mai fusese la "Casa cu Lei". Mi-au si spus-o: Lenuto, ne-ai facut o surpriza nemaipomenita!" "Am fost bogati in intelegere""Eu am fost casnica toata viata pentru ca eu nu am avut nici mama si nici soacra aici si nu aveam cu cine lasa copilul. El a fost sofer. Lucra si in concediu numai ca sa ne fie noua bine. Tot timpul ne aducea cate ceva, ne facea surprize. Ne-am descurcat cum am putut. Cand am dat de greu, intotdeauna am facut fata, impreuna. Asa s-a scurs viata noastra. le-am facut toate in timp, impreuna. Noi ne intelegeam din priviri. Nu am fost avuti. Eu cu sotul meu nu am trait ca sa fim avuti. Am fost bogati in intelegere. Vedeti dumneavoastra, sunt cazuri si cazuri de oameni instariti dar care nu se inteleg, se cearta, divorteaza. La noi nici vorba de asa ceva. A fost respectul. Nu regret nimic din viata mea. Sunt impacata la batranete cum am fost si in tinerete. Ne impacam cu totii. Si cu nora, care e o fata deosebita, nemaipomenita. Copiii ne urmeaza. Au avut un model. Casnicia noastra a fost plina de armonie, pace, liniste. A fost frumos. E adevarat, au fost si ani grei, asa ii vedeam atunci. Atunci cand unul din noi a fost bolnav. Dar am fost alaturi unul de altul. Cum am luat noi viata? Am luat-o din dragoste. Cu o dragoste infocata. Dragostea de atunci nu s-a stins, a ramas. Dar a suferit si unele transformari. Au ramas respectul si mila. Parca tinem unul la altul si mai mult. ne purtam de grija unul altuia, caci batranetea. e urata, e cu boli, nu mai vezi bine, nu mai auzi bine; e cu neajunsuri".Ce sfaturi le dau tinerilor? Elena Oancea a raspuns: "Sa se ia din dragoste. Sa se iubeasca toata viata chiar si cand nu au bani. Nu asta conteaza. Toate sunt trecatoare. Cum ar fi sa ramai fara bani, pur si simplu, sa nu mai ai bani si sa nu ai nici dragoste? Trebuie sa se gandeasca foarte bine. este o viata. Eu am trait cu sotul meu mai mult decat am trait cu parintii mei. Sunt 50 de ani". In final, Ion Oancea le-a urat tinerilor "Sa se impace cum ne-am impacat noi".