Oamenii de ştiinţă propun o nouă lege a naturii. Despre ce este vorba

Atunci când naturalistul britanic Charles Darwin a pus bazele teoriei evoluţiei în cartea sa din 1859 ''Despre Originea Speciilor'' - în care a propus teza conform căreia speciile biologice se schimbă în timp prin dobândirea unor trăsături care favorizează supravieţuirea şi reproducerea -, el a provocat o revoluţie în gândirea ştiinţifică, informează Reuters.

Acum, după 164 de ani, nouă oameni de ştiinţă şi filosofi au propus luni o nouă lege a naturii care include evoluţia biologică descrisă de Darwin ca un exemplu vibrant al unui fenomen mult mai larg, care apare la nivelul atomilor, mineralelor, atmosferelor planetare, planetelor, stelelor şi nu numai, scrie Agerpres.ro. 

Noua teorie susţine că sistemele naturale complexe evoluează spre stări cu o mai mare structurare, diversitate şi complexitate.

"Vedem evoluţia ca pe un proces universal care se aplică la numeroase sisteme, atât vii, cât şi nevii, care cresc în diversitate şi structurare de-a lungul timpului", a declarat mineralogul şi astrobiologul Robert Hazen de la Carnegie Institution for Science, coautor al articolului ştiinţific ce descrie această lege în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Intitulată "legea creşterii informaţiei funcţionale", noua teorie susţine că sistemele în evoluţie, biologice şi non-biologice, se formează întotdeauna din numeroase blocuri de construcţie care interacţionează, cum ar fi atomii sau celulele, şi că există procese - cum ar fi mutaţia celulară - care generează multe configuraţii diferite. Evoluţia are loc atunci când aceste configuraţii diferite sunt supuse selecţiei pentru funcţii utile.

"Avem legi bine documentate care descriu fenomene cotidiene precum forţele, mişcările, gravitaţia, electricitatea, magnetismul şi energia", a declarat Robert Hazen. "Dar aceste legi nu descriu sau nu explică, individual sau colectiv, de ce Universul continuă să devină din ce în ce mai divers şi mai complex la scara atomilor, moleculelor, mineralelor şi nu numai", a adăugat el.

În cazul stelelor, de exemplu, doar două elemente - hidrogenul şi heliul - au fost ingredientele principale ale primei generaţii stelare ce a urmat Big Bangului de acum 13,8 miliarde de ani, care a dat naştere Universului.

Acea primă generaţie de stele, în cazanele de fuziune termonucleară din miezul lor, a creat aproximativ 20 de elemente mai grele, cum ar fi carbonul, azotul şi oxigenul, care au fost expulzate în spaţiu atunci când primele stele au explodat la sfârşitul ciclului lor de viaţă. Stelele din generaţia următoare, care s-au format din rămăşiţele generaţiei anterioare, au creat, în mod similar, încă aproape 100 de elemente chimice.


Citește și:

#ConstanțaEsteBine13 octombrie 2023. Zi cu energie amestecată