Obiceiuri şi superstiţii de Revelion şi 1 ianuarie!

În toată lumea creştină, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, cu urări de La mulţi ani! şi prin fel de fel de obiceiuri, despre care se crede că, dacă sunt respectate aduc noroc, sănătate şi prosperitate.

Obiceiuri şi superstiţii de Revelion şi 1 ianuarie

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri, şi de preferat sunt cele roşii, de culoarea veseliei şi a dragostei.

În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge, iar cei care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea în noaptea de Revelion trebuie evitate discuţiile în contradictoriu, limbajul licenţios sau brutal, dar şi poveştile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, atrag şi ghinionul.

Atenţie la direcţia vântului în dimineaţa Anului Nou! Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vântul din est prevesteşte calamităţi naturale, iar cel de la vest, bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.[COC2024]De Revelion ţineţi bani în buzunar şi puneţi-vă o dorinţă la miezul nopţii, iar în prima zi din an nu duceţi gunoiul, nu spălaţi şi nu măturaţi.

În noaptea dintre ani, în fiecare casa trebuie sa existe măcar o crenguţă de vâsc.

O tradiţie veche spune că vâscul aduce noroc în anul care vine. Motivul? Vâscul este simbolul universal al regenerării, al renaşterii, al nemuririi, iar daca crenguţa este aşezata lânga o icoană, va spori şi şansele de a avea linişte sufletească tot anul. Preluat mai nou şi de români, obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cei care vor să fie însoţiţi de dragoste tot anul.


În întreaga lume cea mai populară băutură de Revelion este şampania, iar peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast.

Cum se petrece Anul Nou

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care romanii le au în noaptea de Anul Nou, dar şi în prima zi a noului an, sunt colindele, Sorcova şi Pluguşorul.

Totusi, în noaptea dintre ani este important sa ne punem mereu o dorinta si sa intampinam anul ce vine cu speranțe mari.


Austria - La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile "Dunării albastre" şi ale operetei "Liliacul" de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel - semn de noroc - iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.

Belgia - De 1 ianuarie, în Liege, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.

Brazilia - Pe bulevardul Paulista din oraşul Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.

Danemarca - Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.

Franţa - Trecerea în Anul Nou - numită "le Réveillon" - este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, cu şampanie şi cadouri.

Grecia - Preparatul tradiţional este "Vasilopita" - o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu bănuţul va avea noroc în noul an.

Italia - În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. La Napoli există obiceiul de a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.

Japonia - Anul Nou reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului care se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.

Olanda - "Oudejaarsdag" ("ziua anului trecut" - 31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

Portugalia - În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul care vine.

Spania - Oamenii mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

SUA - Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, iar la miezul nopţii se aud clopote şi sirene, cerul este plin de artificii şi oamenii strigă "Happy New Year!".

Turcia - Trecerea în noul an este marcată printr-o sărbătoare a alimentelor tradiţionale turceşti, iar participanţii fac schimb de cadouri.

De Revelion, în foarte multe ţări - mai ales în Europa şi America - oamenii ciocnesc pahare pline cu şampanie, urându-şi un An Nou fericit.

Articol preluat de pe TVR Moldova

Citește și: 

Tradiții pentru spor și sănătate de Revelion! Ce alimente atrag norocul