Oficial de la ANSVSA! Cum a apărut pesta porcină africană în România şi cât de rezistent este virusul

Pesta porcină africană a dat peste cap România, zonele cele mai afectate fiind cele din sud-estul ţării. Din păcate, nu există vaccin sau leac pentru virus, mortalitatea fiind de 100% în rândul porcilor mistreţi şi domestici. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA) organizează, alături de instituţiile locale şi zonale, centre de combatere a răspândirii pestei porcine africane.
 
Totuşi, cele mai frecvente întrebări sunt cum a apărut pesta porcină la noi în ţară şi cât de rezistent e virusul, dar şi cum se manifestă la porci. Astfel, printr-o solicitare făcută la ANSVSA, cotidianul ZIUA de Constanţa a obţinut răspunsurile la întrebările cetăţenilor afectaţi direct sau indirect de pesta porcină africană.
 
Din analizele anchetelor epidemiologice efectuate de către medicii veterinari oficiali în teritoriu s-a concluzionat că au existat două surse de contaminare în România. Prima sursă incriminată: produsele alimentare de origină animală - preparate din carne de porc infectate cu virusul PPA, originare din Ucraina, care au fost aduse în ţară pe la Satu Mare. Cea de-a doua sursă de contaminare - mistreţii infectaţi cu virusul PPA care au intrat din Ucraina prin judeţul Tulcea. Primul judeţ afectat a fost Satu Mare, al doilea - Tulcea, apoi au urmat pe rând Brăila, Constanţa, Bihor, Sălaj, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov.
 
În judeţul Tulcea, în data de 10 iunie 2018 s-a confirmat primul focar de PPA într-o exploataţie non-profesională. La câteva zile distanţă de primul focar de PPA, a fost confirmat şi primul caz de îmbolnăvire a unui mistreţ (12 iunie 2018). Ulterior, situaţia epidemiologică a cunoscut o evoluţie rapidă în zona de sud-est, unde, în scurt timp, a fost confirmat un număr tot mai mare de focare.
 
Sursa virală s-a dezvoltat în Delta Dunării, boala a avansat spre Insula Mare a Brăilei (primul focar din judeţul Brăila confirmat în data de 3.07.2018), apoi în Balta Ialomiţei (primul focar din judeţul Ialomiţa a apărut la data de 21.07.2018). Ulterior, boala a evoluat şi în judeţul Constanţa, unde primul focar a fost înregistrat la data de 4.07.2018, asta pentru că se iau în calcul şi ipotezele sursei virale pe cursurile de apă  sau vectorii mecanici hematofagi, după cum reiese din ancheta epidemiologică.
 

Perioada de incubaţie diferă de la câteva zile... la săptămâni

 
Virusul pestei porcine africane are o perioadă de incubaţie de 5-15 zile în cazul infecţiilor naturale şi posibil chiar câteva săptămâni în cazul infecţiilor naturale cu tulpini slab patogene. Simptomatologia bolii este diferită, fiind dependentă de virulenţa tulpinii de virus infectante. PPA evoluează sub patru forme: supraacută, acută, subacută şi cronică.
 
Forma supraacută: apare sporadic, porci găsiţi morţi sau agonici fără semne premonitorii, uneori respiraţie superficială anterior morţii.
 
Forma acută: febră - 40,5-42 de grade C timp de 12-14 zile, apoi revenire la normal, animalele stau îngrămădite la întuneric, se deplasează cu greutate, uneori necoordonare a mişcărilor cu 24-48 de ore înainte de moarte, pielea se înroşeşte, apoi devine cianotică, tahipnee şi puls accelerat, descărcări sanguinolente, avorturi la orice vârstă a gestaţiei, moarte după 6-13, maximum 20 de zile, posibil chiar la 100% din efectiv.

 
Forma subacută: simptomatologie mai estompată, cu febră fluctuantă, pneumonie, depresie, avorturi, durată de până la 30 de zile, mortalitate 30-70%, după 15-40 de zile de boală.
 
Forme cronice şi inaparente: posibil inaparente, doar cu seroconversie, posibil febră 2-3 săptămâni, apoi remisie, mici pete roşii, ce devin necroze, chiar ulcere, pericardite, pleurite adezive, pneumonii, tumeficaţii articulare, chiar artrite, avorturi, mortalitate redusă. Animalele care rămân în viaţă sunt purtătoare pe viaţă.
 
În cazul în care se confirmă oficial prezenţa PPA într-o exploataţie, se aplică prevederile Ordinului nr. 99 din 2006 modificat, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, precum şi prevederile Deciziei Comisiei nr. 422 din 2003 de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane. Stingerea unui focar de PPA durează 40 de zile de la finalizarea dezinfecţiilor şi dezinsecţiilor.
 
Reintroducerea porcinelor într-o exploataţie trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor santinelă, să provină dintr-un efectiv indemn de PPA şi dintr-o exploataţie nesupusă restricţiilor legate de PPA.  Porcinele santinelă din efectivul repopulat trebuie să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic, iar prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme la 45 de zile după sosirea ultimelor porcine. Niciun porc nu poate părăsi exploataţia înainte de obţinerea rezultatelor negative ale examinării serologice.
 

La câte grade dispare virusul PPA?

 

Virusul PPA rezistă la anumiţi factori chimici şi fizici. Temperatura: are o rezistenţă ridicată la temperaturi scăzute, rezistă la temperaturi de până la 55 de grade C, iar la temperatura de 56 de grade C este inactivat în 70 de minute, la 60 de grade în 20 de minute. Este rezistent la un pH de 3,9 ori mai mare de 11,5. De exemplu, la pH 13,4, rezistă până la 21 ore în mediu uscat şi 7 zile în mediu umed. Rezistenţa în materiale biologice: lungi perioade în fecale, sânge, ţesuturi, în produse provenite din carne de porc nepreparate termic sau insuficient preparate termic.