Peste 1 miliard lei, investiție pentru modernizarea canalelor Dunăre-Marea Neagră și Canal Poarta Albă-Midia (DOCUMENT)

• Administrația Canalelor Navigabile SA a depus un memoriu de prezentare pentru modernizarea canalelor navigabile ale Dunării
• Sunt vizate Canal Dunăre-Marea Neagră și Canal Poarta Albă-Midia, Năvodari
• Valoarea investiției este de 1.297.258.144 lei cu TVA

 
Administrația Canalelor Navigabile SA a depus un memoriu de prezentare pentru „Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre-Marea Neagră și Canal Poarta Albă-Midia, Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației”.
 
Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 pct.13 lit. a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 24 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului din Legea 292/2018 – „privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului”. Proiectul se încadrează în prevederile articolului nr.48 pct.1 lit d) „construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare” şi pct. 2 “Documentaţiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conţine prevederi care să asigure siguranţă în funcţionare şi exploatare a acestora, să asigure atingerea şi menţinerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi respectarea prevederilor în vigoare ale Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României şi planurilor de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice şi ale planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României”.
 
Beneficiarul şi responsabilul pentru implementarea proiectului este “Compania Naţională «Administraţia Canalelor Navigabile» - S.A. Constanţa, persoană juridică de naţionalitate română, organizată ca societate pe acţiuni. Compania funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicatiilor (MTIC) si desfăşoară activităţi de interes public naţional, conform reglementărilor legale în vigoare şi statutului. C.N. Administrația Canalelor Navigabile S.A. Constanța, ACN îndeplineşte funcția de autoritate portuară şi de căi navigabile interioare, iar obiectul de activitate specific îl reprezintă desfăşurarea operațiunilor legate de urmărirea, dirijarea şi controlul traficului de nave şi convoaie tranzitate pe canalele navigabile (CDMN și CPAMN), prin ecluze şi prin porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu şi Luminiţa.”
 
Canalul Dunăre - Marea Neagră (CDMN) şi Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari (CPAMN), alături de portul maritim Constanţa reprezintă elemente cheie ale navigaţiei pe fluviul Dunărea. Proiectul propune o serie de lucrări cu scopul de punere în siguranţă a stabilităţii taluzurilor, siguranţa căilor navigabile, precum şi preluarea debitelor în siguranţă de pe maluri şi eliminarea excesului de umiditate din taluze. Lucrările pentru investiţia propusă sunt centralizate mai jos:
· Lucrări de modernizare şi reabilitare a CPAMN
· Lucrări de modernizare şi reabilitare a CDMN
 
Situaţia lucrărilor rămase de executat după darea în exploatare a CDMN
 
În perioada de execuţie a CDMN s-au realizat lucrări de susţinere şi consolidare a taluzurilor deasupra cotei +10 mrMB, cu caracter definitiv, doar pe câteva sectoare, acolo unde procesele evolutive de pierdere a stabilităţii împiedicau excavaţiile, cum a fost cazul la km 54 mal drept. După darea în exploatare a CDMN, majoritatea fondurilor, utilajelor şi muncitorilor au fost dirijate către execuţia CPAMN. La fel s-a întâmplat după deschiderea navigaţiei pe CPAMN, când multe dintre lucrările care trebuiau executate au fost abandonate în favoarea demarării lucrărilor la Canalul Dunăre - Bucureşti. Astfel, la 01.01.1985, o comisie tehnică numită prin ordinul primului ministru a procedat la verificarea lucrărilor rămase de executat pe CDMN, ţinând cont de necesitatea asigurării stabilităţii taluzurilor pe zona de creastă dintre Murfatlar şi Agigea.
 

Conform raportului comisiei, după confruntarea prevederilor documentaţiei tehnice de execuţie cu situaţia din teren, în următoarea structură:
· descărcarea la profil, protecţia şi susţinerea taluzurilor pe zona de platou (Murfatlar - Agigea), colectarea şi conducerea organizată a apelor;
· completarea pereurilor, amenajarea zonei de luncă (Cernavodă - Murfatlar), inclusiv podeţele peste canal din zona Medgidia;
· o parte din drumurile şi podurile din lungul canalului şi pe căile de acces, la cota +10 mrMB şi la obiectivele canalului;
· o parte a amenajărilor debuşărilor văilor afluente la canal;
· evacuarea depozitelor provizorii de pământ;
 
Conform aceleiaşi comisii, lucrările rămase de executat erau menite să asigure funcţionalitatea completă a căii navigabile. Dintre lucrările care condiţionau funcţionalitatea normală a canalului, unele trebuiau realizate cu promptitudine, şi anume cele care erau impuse de apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de instabilitate, în special acolo unde acestea aveau o evoluţie progresivă, periculoasă.
 

Aceste lucrări erau cele de drenare, colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă şi de adâncime, împreună cu lucrările de susţinere şi protecţie a taluzurilor. Din păcate, din lipsa fondurilor, aceste lucrări nu s-au mai executat, ori s-au executat local, ca urmare a producerii unor alunecări de teren/ căderi de material din versanţi de amploare.
 
Deficienţe semnalate după darea în exploatare a CDMN
 
În perioada de execuţie a CDMN s-au realizat lucrări de susţinere şi consolidare a taluzurilor deasupra cotei +10 mrMB, cu caracter definitiv, doar pe câteva sectoare, acolo unde procesele evolutive de pierdere a stabilităţii împiedicau excavaţiile, cum a fost cazul la km 54 mal drept. După darea în exploatare a CDMN, majoritatea fondurilor, utilajelor şi muncitorilor au fost dirijate către execuţia CPAMN. Dupa darea in exploatare in anul 1984, o comisie tehnică a procedat la verificarea lucrărilor rămase de executat, ţinând cont de necesitatea asigurării stabilităţii taluzurilor pe zona de creastă dintre Murfatlar şi Agigea. Conform raportului comisiei au rămas, după darea în exploatare, lucrări de executat în următoarea structură:
Lucrările rămase de executat erau menite să asigure funcţionalitatea completă a căii navigabile. Dintre lucrările care condiţionau funcţionalitatea normală a canalului, unele trebuiau realizate cu promptitudine şi anume cele care erau impuse de apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de instabilitate, în special acolo unde acestea aveau o evoluţie progresivă, periculoasă. Aceste lucrări erau cele de drenare, colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă şi de adâncime, împreună cu lucrările de susţinere şi protecţie a taluzurilor.
 
Din păcate, din lipsa fondurilor, aceste lucrări nu s-au mai executat, ori s-au executat local, ca urmare a producerii unor alunecări de teren/ căderi de material din versanţi de amploare. După darea în exploatare a CDMN, s-a continuat execuţia unora dintre lucrări, însă doar pe zone limitate şi, în special, după producerea unor fenomene de instabilitate.
 
Sectoarele în care s-a intervenit după darea în exploatare a CDMN, în funcţie de fondurile pe care beneficiarul le-a avut la dispoziţie, pentru consolidarea malurilor sau continuarea unor lucrări de protecţie începute şi nefinalizate, au fost, pe malul stâng: km 46+400 ÷ 46+540 (km 18+010 ÷ 17+870), km 53+500 ÷ 56+850 (10+910 ÷ 7+560), km 57+300 ÷58+500 (km 7+110 ÷ 5+910), iar pe malul drept: km 41+300 ÷ 44+000 (km 23+110 ÷ 20+410), km 52+100 ÷ 52+350 (km 12+310 ÷ 12+060), km 54+000 ÷54+350 (km 10+410 ÷ 10+060), km 30+000 ÷ 30+500 (km 34+410 ÷ 33+910), km 53+100 (km 11+310), km 56+275 ÷ 56+365 (km 8+135 ÷ 8+045), km 57+500 ÷ 57+700 (km 6+910 ÷ 6+710), km 57+800 ÷ 58+535 (km 6+610 ÷ 5+875), km 59+500 ÷ 60+300 (km 4+910 ÷ 4+110).
 
Pe restul tronsoanelor s-a intervenit periodic pentru decolmatarea şi curățarea drenurilor, şanţurilor, rigolelor, descărcătorilor şi pentru încărcarea şi evacuarea materialului care a căzut din taluz pe platforma drumului de cotă +10 mrMB.
 
Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari (CPAMN) este o cale navigabilă aparţinând domeniului public al statului şi se află în concesiunea Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile S.A.
 
S-a constatat că după darea în exploatare a canalului CDMN, stabilitatea generală a nu a fost afectată, însă există o serie de probleme în ceea ce priveşte stabilitatea şi integritatea locală a malurilor care pot pune în pericol siguranța navigaţiei, iar in cazul canalului CPAMN consta in creşterea calităţii serviciului oferit operatorilor de transport naval. Oportunitatea investiţiei se referă la contextul actual al navigaţiei pe fluviul Dunărea şi la premisele privind cresterea sigurantei navigaţiei pe Dunăre, la importanţa acestei căi navigabile în context naţional şi european (face parte din coridoul VII pan – european), la creşterea gradului de siguranţă al navigaţiei pe CDMN în contextul creşterii traficului fluvial.
 
Valoarea proiectului
 
Valoarea investiției este de 1.297.258.144 lei cu TVA, dintre care puțin peste 700 milioane pentru Canal Dunăre-Marea Neagră și 514 milioane pentru Canal Poarta Albă-Midia, Năvodari. Perioada propusă pentru implementarea proiectului propus este de cca 3 ani pentru Canal Poarta Albă – Midia Năvodari şi cca 5 ani pentru lucrările propuse a fi executate la Canal Dunăre – Marea Neagră, ţinându-se seamă de perioadele sensibile.

 
În secțiunea „Documente“ puteți consulta memoriul de prezentare pentru proiectul expus.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Un nou membru provizoriu în CA-ul Administrației Canalelor Navigabile. Ce indemnizație lunară brută are (DOCUMENTE)