Peste 10.000 de cereri de azil înregistrate în anul 2023 de polițiștii de la Imigrări

În domeniul azilului, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.) au fost înregistrate 10.157 de cereri de azil, cele mai multe au fost depuse de cetățenii din Bangladesh – 2.821, Siria - 1955, Pakistan – 1.231, Nepal - 871 și Sri Lanka – 528.
 
Inspectoratul General pentru Imigrări are în subordine șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, la Timișoara, Șomcuta Mare – Județul Maramureș, Rădăuți – Județul Suceava, Galați, Giurgiu şi București, spații destinate cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecție în România, la cererea acestora, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere.
 
Potrivit IGI, centrele au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, cu posibilitatea de extindere cu încă 262 de locuri, și 166 de locuri în spații închise special amenajate, cu precizarea că plasarea persoanelor în spațiile închise special amenajate se face numai pentru situațiile și în limitele expres prevăzute de lege (art. 19 din Legea 122/2006 privind azilul în România).
 

„Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe cereri sunt Timiș – 8.295, București – 1.128, Maramureș – 245 și Giurgiu – 242.

În perioada analizată, au beneficiat de programele de integrare 1.500 de străini. Principalele țări de origine ale acestora sunt: Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina și Irak.
 
De asemenea, în anul 2023, 219 persoane au sosit în Centrul de Tranzit în Regim de Urgență Timișoara (CTU) și au beneficiat de asistență oferită de Inspectoratul General pentru Imigrări, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), iar un număr de 241 de persoane au fost relocate în alte state cum ar fi: Norvegia – 193, Marea Britanie – 24, Olanda – 23, Canada – 1“ - au mai precizat reprezentanții IGI.

 
Centrul de Tranzit în Regim de Urgență Timișoara este prima instituție de acest tip din lume și un model de bune practici, fiind un instrument important al politicii de protecție internațională.
 

„Acesta a devenit operațional prin intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție internațională și relocarea ulterioară a acestora, ratificat prin Legea nr. 291/2008 (Acordul Tripartit).
 
Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara oferă adăpost temporar refugiaților în nevoie de evacuare de urgență din prima țară de azil, fie din cauza riscului de a fi returnați în țara în care sunt persecutați, fie din cauza condițiilor instabile, inumane şi periculoase în care se găsesc şi asigură protecția acestora până la relocarea într-un alt stat“ - au mai precizat reprezentanții IGI.

 
Cum se înregistrează solicitantul de azil?

 
După depunerea cererii de azil solicitantul este fotografiat şi amprentat. Amprentele tuturor solicitanţilor de azil care, potrivit declaraţiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, sunt transmise şi stocate în bazele de date.
 
Solicitantul de azil este informat în scris cu privire la operaţiunile de mai sus. Prelevarea şi transmiterea amprentelor solicitanţilor de azil se face cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal.
 
Personalul specializat al Direcției Azil și Integrare întreprinde verificări şi activităţi specifice în scopul stabilirii tuturor elementelor legate de identitatea reală a solicitanţilor de azil.
 
Solicitantul de azil susține un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia şi ale membrilor săi de familie, rutei parcurse din ţara de origine până în România, datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.
 

Interviul preliminar se completează de către un polițist I.G.I., în prezența  unui interpret. Traducerea va fi efectuată într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte sau se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte.
 
Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, cât şi documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
 
Cum se poate depune o cerere de azil?
 
Cererile de azil se depun personal de către străinii aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat.
 
În cazul străinilor minori, cererile de azil sunt depuse de reprezentantul legal.
 
Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot depune cereri de azil în nume propriu.
 
Dacă un străin se adresează cu o cerere/memoriu/petiţie în care menţionează că doreşte o formă de protecţie în Romania, i se comunică în scris că este necesar să se prezinte personal la autorităţile competente să primească astfel de cereri.
 
Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.
 
Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:
 
-structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
 
-structurile Poliției de Frontieră Române;
 
-unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
 
-structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.