Peste 200.000 de copii din România sunt nevaccinați împotriva rujeolei. Ce măsuri vor lua autoritățile
Peste 200.000 de copii din România sunt nevaccinați împotriva rujeolei. Ce măsuri vor lua autoritățile
26 Jul, 2017 21:00
ZIUA de Constanta
1920
Marime text
Peste 200.000 de copii, cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9 ani, sunt nevaccinaţi împotriva rujeolei, se arată în raportul publicat miercuri de Ministerul Sănătăţii citat de Agerpres.ro
În cadrul campaniei demarate alături de Ministerul de Interne, în care au fost implicate şi autorităţile locale, au fost realizate în toate judeţele echipe integrate de coordonare a planului de măsuri de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, formate din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Consiliilor locale şi DSP judeţean, sub coordonarea prefectului de judeţ, informează Ministerul Sănătăţii.
Astfel, au fost identificate toate localităţile, pentru fiecare judeţ în parte, cu populaţie aflată la risc de îmbolnăvire prin rujeolă - 2.277 (localităţi fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95%, populaţie de etnie romă).
Totalul copiilor care încă nu au fost vaccinaţi împotriva rujeolei, cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9 ani, este de 224.202.
Dintre aceştia, sunt 30.706 copii cu vârste cuprinse între 9 şi 11 luni. Dintre ei 25.026 sunt înscrişi la un medic de familie, iar 5.680 nu sunt.
De asemenea, 194.496 de copii au vârste între 1 şi 9 ani, iar dintre aceştia, 155.727 sunt înscrişi la un medic de familie şi 37.769 nu sunt.
Ministerul Sănătăţii mai informează că pentru fiecare localitate identificată la risc au fost găsite locaţii pentru înfiinţarea de centre de vaccinare, dar şi personal medico-sanitar care să le deservească.
Astfel, au fost înfiinţate 964 de centre de vaccinare la nivel naţional, cu 1.929 medici şi 2.080 asistenţi medicali.
În ceea ce priveşte stadiul achiziţiilor de vaccinuri din cadrul programului naţional de vaccinare (PNV), Ministerul Sănătăţii arată că în cazul vaccinului hepatitic B pediatric, care se administrează la 48 - 72 de ore de la naştere, necesarul anual este de 180.000 de doze, iar numărul copiilor nevaccinaţi la 30 iunie 2017 este de 27.682.
În cazul vaccinului BCG (vaccin care se administrează la naştere), numărul de copii eligibili anual este de 180.000, iar numărul copiilor restanţieri la 30 iunie 2017 este de 12.156.
La vaccinul hexavalent (vaccin care se administrează în 3 doze la vârsta de 2, 4 şi 11 luni), numărul de doze necesare anual este de 540.000, iar numărul copiilor nevaccinaţi la data de 30 iunie 2017 este de 87.330.
În cazul vaccinului tetravalent (vaccin care se administrează la vârsta de 6 ani), Ministerul Sănătăţii informează că necesarul anual este de 190.000 de doze, iar numărul copiilor restanţieri la 30 iunie 2017 este de 116.261.
Tot în raport, Ministerul Sănătăţii a efectuat şi o scurtă analiză a programului naţional de vaccinare, în care a identificat o serie de puncte slabe, printre care faptul că nu există stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie.
Totodată, se arată că nu există un buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, că nu există personal antrenat pentru intervenţie (cu puţine excepţii) şi nu există o procedură operaţională standard pentru situaţiile de urgenţă (mobilizare resurse materiale şi umane).
Potrivit MS, nu există o evidenţă clară a copiilor eligibili la vaccinare, pe fondul desfiinţării teritorializării în cazul medicilor de familie.
Sursa text: Agerpres.ro
În cadrul campaniei demarate alături de Ministerul de Interne, în care au fost implicate şi autorităţile locale, au fost realizate în toate judeţele echipe integrate de coordonare a planului de măsuri de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, formate din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Consiliilor locale şi DSP judeţean, sub coordonarea prefectului de judeţ, informează Ministerul Sănătăţii.
Astfel, au fost identificate toate localităţile, pentru fiecare judeţ în parte, cu populaţie aflată la risc de îmbolnăvire prin rujeolă - 2.277 (localităţi fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95%, populaţie de etnie romă).
Totalul copiilor care încă nu au fost vaccinaţi împotriva rujeolei, cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9 ani, este de 224.202.
Dintre aceştia, sunt 30.706 copii cu vârste cuprinse între 9 şi 11 luni. Dintre ei 25.026 sunt înscrişi la un medic de familie, iar 5.680 nu sunt.
De asemenea, 194.496 de copii au vârste între 1 şi 9 ani, iar dintre aceştia, 155.727 sunt înscrişi la un medic de familie şi 37.769 nu sunt.
Ministerul Sănătăţii mai informează că pentru fiecare localitate identificată la risc au fost găsite locaţii pentru înfiinţarea de centre de vaccinare, dar şi personal medico-sanitar care să le deservească.
Astfel, au fost înfiinţate 964 de centre de vaccinare la nivel naţional, cu 1.929 medici şi 2.080 asistenţi medicali.
În ceea ce priveşte stadiul achiziţiilor de vaccinuri din cadrul programului naţional de vaccinare (PNV), Ministerul Sănătăţii arată că în cazul vaccinului hepatitic B pediatric, care se administrează la 48 - 72 de ore de la naştere, necesarul anual este de 180.000 de doze, iar numărul copiilor nevaccinaţi la 30 iunie 2017 este de 27.682.
În cazul vaccinului BCG (vaccin care se administrează la naştere), numărul de copii eligibili anual este de 180.000, iar numărul copiilor restanţieri la 30 iunie 2017 este de 12.156.
La vaccinul hexavalent (vaccin care se administrează în 3 doze la vârsta de 2, 4 şi 11 luni), numărul de doze necesare anual este de 540.000, iar numărul copiilor nevaccinaţi la data de 30 iunie 2017 este de 87.330.
În cazul vaccinului tetravalent (vaccin care se administrează la vârsta de 6 ani), Ministerul Sănătăţii informează că necesarul anual este de 190.000 de doze, iar numărul copiilor restanţieri la 30 iunie 2017 este de 116.261.
Tot în raport, Ministerul Sănătăţii a efectuat şi o scurtă analiză a programului naţional de vaccinare, în care a identificat o serie de puncte slabe, printre care faptul că nu există stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie.
Totodată, se arată că nu există un buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, că nu există personal antrenat pentru intervenţie (cu puţine excepţii) şi nu există o procedură operaţională standard pentru situaţiile de urgenţă (mobilizare resurse materiale şi umane).
Potrivit MS, nu există o evidenţă clară a copiilor eligibili la vaccinare, pe fondul desfiinţării teritorializării în cazul medicilor de familie.
Sursa text: Agerpres.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii