Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea naționalității armâne
Petiție adresată Parlamentului României privind recunoașterea naționalității armâne
03 Aug, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
14780
Marime text
14780
Marime text
- Mai mulți cetățeni români cu identitatea națională armână din județele Constanța, Tulcea, Ilfov și Timiș și orașele București, Călărași și Slobozia, solicită printr-o petiție Parlamentului României recunoașterea naționalității armâne, care în România este în Diaspora
- Petiționarii susțin că naționalitatea armână este expresia națiunii armâne non-statale cu patria cultural-istorică în Peninsula Balcanică
- Scopul recunoașterii naționalității armâne este ca cetățenii români cu identitate națională armână să aibe libertatea de a se înregistra la recensământul care va avea loc în iulie 2021 ca naționalitate/etnie armână
- Pe termen lung cetățenii români cu identitate națională armână vor să poată beneficia de învățământ în limba maternă în creșe, grădinițe și școli
Mai mulți cetățeni români cu Identitatea Națională Armână din județele Constanța, Tulcea, Ilfov și Timiș și orașele București, Călărași și Slobozia, solicită printr-o petiție Parlamentului României recunoașterea Naționalității Armâne, care în România este în Diaspora.
Petiționarii susțin că naționalitatea armână este expresia națiunii armâne non-statale cu patria cultural-istorică în Peninsula Balcanică, unde a avut loc etnogeneza poporului armân prin romanizarea timp de opt secole a populațiilor barbare din regiune, exclusiv grecii, care aveau o mai veche cultură scrisă.
“O premisă generală internă a solicitării recunoașterii naționalității armâne este faptul că regimul politic democratic instaurat în România după 22 decembrie 1989 a recunoscut 19 naționalități conlocuitoare.
O premisă particulară internă a solicitării recunoașterii naționalității armâne este faptul că au fost recunoscute naționalitățile ruteană, tătară și romă, deși în aceste cazuri nu există state naționale înrudite. De asemenea, conform recensămintelor din 1992, 2002 și 2011, numai naționalitățile maghiară, romă, ucraineană și germană depășesc ca număr Naționalitatea Armănă.
O premisă externă a solicitării recunoașterii naționalității armâne este faptul că după instaurarea democrației în Macedonia de Nord și Albania, naționalitatea armână a fost recunoscută în aceste țări balcanice ca distinctă de naționalitatea română, așa cum s-a întâmplat și la 23 Mai 1905, când Imperiul Otoman a recunoscut naționalitatea armână distinctă de naționalitatea română.
Și în Serbia și Bulgaria, state în care naționalitatea armână nu a fost încă recunoscută (și din cauza numărului foarte mic de ordinul miilor de persoane), armânii sunt percepuți ca fiind distincți de românii de pe linia Dunării. Doar Statul Național Român și statul grec îi consideră pe armâni ca români și, respectiv, ca greci.
Dacă Statul Național Român va prelua exemplu de bune practici al Macedoniei de Nord și Albaniei, va deveni la rândul său un exemplu de bune practici pentru statele bulgar, sârb și grec.
Scopul pe termen scurt al recunoașterii naționalității armâne este ca cetățenii români cu identitate națională armână să aibe libertatea de a se înregistra la recensământul care va avea loc în iulie 2021 ca naționalitate/etnie armână separată și distinctă de naționalitatea/etnia română”, susțin inițiatorii petiției.
În 2002 au fost înregistrați 19.107 „aromâni” și 743 „macedoromâni”
Conform datelor filialelor Tulcea și Constanța ale Institutului Național de Statistică, în Dobrogea în 1992 au fost înregistrați separat și distinct 16.836 „aromâni” și 5007 „macedoromâni”, iar în 2002 au fost înregistrați 19.107 „aromâni” și 743 „macedoromâni”. Recensământul din 2011 a reprezentat un pas înapoi față de cele din 1992 și 2002, deoarece „aromânii” și „macedoromânii” au fost incluși în cadrul etniei române.
“Scopul pe termen lung al recunoașterii Naționalității Armăne este ca cetățenii români cu Identitate Națională Armănă să poată beneficia de învățământ în Limba Maternă Națională Armănă, public și privat, în creșe, grădinițe și școli cu clasele I-IV. Pentru pregătirea educatorilor și învățătorilor din învățământul în Limba Maternă Națională Armănă vor fi suficiente câteva locuri la liceele pedagogice din Constanța, Tulcea și București”, susțin petiționarii.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- Badralexi Cola 20 Nov, 2020 20:43 O initiativa laudabila si utila toturor aromanilor din Romania
- Badralexi Cola 20 Nov, 2020 20:16 Frumoasa initiativa
- Mihai Sapera 07 Aug, 2020 18:31 Solicitare indreptatita. Sa nu uitam ca Basescu a promis candva ca ne va sprijini.
- Alex 05 Aug, 2020 09:30 O inițiativă salvatoare . Păcat că sunt oameni contra. Ce îi doare pe ei si de ce ar trebui să se exprime. Cine nu e aromân este între ghilimele " un incult " în general în chestiunile noastre.
- maria 03 Aug, 2020 10:13 Mergind pe logica acestora ar trebui ca si oltenii, moldovenii, mocanii, ardelenii si altii sa solicite recunoasterea unor nationalitati. O actiune periculoasa , care sfideaza adevarurile istorice si de limba, initiata din dorinta unora de a obtine subventii de la stat. Aromana este al patrulea dialect al limbii romane. Era bine daca ii nominalizati pe cei care solicita asemenea aberatii . Pe unii dintre ei poate ii cunoastem.
_thumb2.jpg)
