"Piata imobiliara perplexa"; Romania in fata crizei globale

Dr. Artur Silvestri face o analiza a pietei imobiliare autohtone, luand in calcul mult-comentata criza economica globala. Materialul pe care vi-l prezentam in continuare a fost postat de expertul imobiliar, la farsitul lunii septembrie, pe pagina de Internet ^http://monitor-imobiliar.com^ .

Dupa cateva luni de incertitudini, de pe la mijlocul lui 2008, inceputul lui septembrie a venit cu un val de noutati "globaliste" dintre cele mai ingrijoratoare, desi in mediul romanesc aceste desfasurari nici nu erau luate in calcul si acum, cand s-au pus in miscare, nu par a produce vreo reactie mai acatarii. Inertia in iluzie pare a ne caracteriza si acum, cand altii, a caror putere in materie de bani si de inraurire nici nu se poate compara cu noi, resimt cu spaima sudori reci si cand spectrul falimentelor succesive danseaza sinistru pe deasupra burselor de pe toate continentele si arunca umbre infricosatoare in marile temple ale banului universal. La noi, insa, in loc de trezire si, ca atare, de reactie, avem un gen de perplexitate incredibila, care, in modul cel mai iresponsabil cu putinta, il face pe om sa se imbete cu apa rece, nutrind gandul secret ca "vom scapa" si ca "noua nu ni se poate intampla nimic". Atitudinea in sine este interesanta psihologiceste si merita evocata. Vanzatorii de apartamente care visau la "afacerea vietii lor" si nici macar nu ascultau, acum sase-sapte luni, alta oferta de pret decat mai mult decat absurdul cerut cu obraznicie; speculantii de terenuri in camp agricol, ce scuipau, cu dispret, cifre aiuritoare pentru cate un hectar de tarla unde urmau sa navaleasca investitorii din toata lumea, "saltand valoarea automat" cu injectiile lor de bani nesfarsiti; "improprietaritii" de oras mare, care au, sa zic asa, "redobandit", cu acte de fabrica recenta, palate si case boieresti ce se prabusesc azi, sub asaltul nepasarii, in ideea ca se vor face una cu pamantul pentru a se putea cladi in locul lor zgarie-norii stricatori de cartiere linistite - toata aceasta pegra de visatori la imbogatirea rapida priveste cu ochii goi la realitatile ininteligibile produse peste noapte, intr-o cascada de noutati cu neputinta de prevazut acum o jumatate de an. Dar aceste socuri paralizante - de particulari lacomi - sunt nimic pe langa tremuraturile de maini ale invartitorilor adevarati de afaceri, care, stiind pretul si intuind riscurile enorme, nici nu mai stiu incotro sa o apuce in aceste zile, cand banii devin nu scumpi, ci intruvabili, iar banca unde exista sprijinul capital nu mai are alta adresa decat aceea din istoria consumata. Mii de antreprenori din toate zarile - care aflasera la noi inimaginabile ocazii de profit imbatator - se dezmeticesc in plin cosmar, cand "investitiile in curs" nici nu se stie daca vor mai fi incheiate, fiindca nu mai sunt cumparatori (disparand "sursa finantarii"), protectia parinteasca a "companiei-mama" e numai o amintire, iar generatorul de fonduri asigurat de banci s-a intepenit, in cel mai bun caz, pentru o vreme oarecare si motorul cu perpetuum mobile nu mai functioneaza. Zeci de mii de straini descalecati in "noul El Dorado" carpatin, printr-o campanie de la om la om, asemanatoare administrarii iscusite de drog, inteleg dintr-o data ca nu mai exista puncte cardinale si ca viitorul banilor adusi, uneori prin indatorare, va fi pus si aici sub semnul intrebarii. Unii, mai inteligenti, inteleg ca se anunta iarna globala financiara. In aceasta situatie, asemanatoare doar cu ceea ce se putea citi in carti (fiindca nu mai cunoaste precedent in timpul vietii noastre), cei mai multi asteapta fara alta reactie decat mimica intepenita in imaginea groazei evolutiile apropiate, iar cativa presimt ca raul cel mai mare inca nu s-a produs, fiind in afara discutiei ca de aici incolo lumea nu va mai fi asa cum a fost pana acum. Incheierile cu aspect apocaliptic se reazema, la drept vorbind, pe ineficacitatea reactiei proprii sau, si mai nelinistitor, pe inutilitatea oricarui efort conjugat, caci esenta noii epoci consta in descatusarea energiilor toxice ale unui mecanism implacabil, care astazi nici nu se mai poate controla, iar efectele pot fi doar atenuate, indiferent daca aceasta insemneaza pauperizare quasi-generalizata si concetrari inimaginabile de capital. Articol aparut pe site-ul ^http://monitor-imobiliar.com^