Plasarea copiilor sub 7 ani în centre de plasament, interzisă prin lege! A fost modificată Legea Adopţiei (document)
Plasarea copiilor sub 7 ani în centre de plasament, interzisă prin lege! A fost modificată Legea Adopţiei (document)
03 Dec, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
5499
Marime text
Pe 29 noiembrie a fost promulgată legea pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Legea a fost trecută rapid prin cele două camere, fiind adoptată la data de 3 septembrie în Senat, iar la data de 31 octombrie a trecut de votul Camerei Deputaţilor.
Instituţionalizarea copiilor a fost dovedită ca nocivă de către multiple studii ştiinţifice de specialitate, încă de acum 50 de ani. Internarea copiilor în centre de plasament de tip rezidenţial are efecte ireversibile asupra comportamentului lor şi a factorilor cuantificabili de dezvoltare. Copiii crescuţi în centre de plasament au rezultate mai proaste din punct de vedere psiho-social şi cognitiv, cu efecte mai pronunţate asupra primei categorii. Impactul asupra IQ-ului este de asemenea semnificativ.
Conform studiului ERAS, media IQ pentru copiii plasaţi cu familii până să împlinească maximum 6 luni este 101 şi doar 86 pentru cei plasaţi la vârste între 6 şi 24 de luni, 83 pentru cei integraţi între 24 şi 42 de luni. S-au remarcat efecte puternice cu precădere înainte de vârsta de 3 ani, motiv pentru care legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a mai fost modificată în trecut pentru excluderea copiilor sub vârsta de 36 de luni de la plasare în centre de tip rezidenţial.
Cu toate acestea, este dovedit că impactul nociv asupra integrării sociale nu este restrâns la neglijarea până la vârsta de 3 ani, ci continuă şi după acest prag. Copiii care au părăsit centrele de plasament până la vârsta de 3 ani au putut recupera întârzierile iniţiale, însă cu eforturi şi costuri considerabil mai mari. Lipsa personalului calificat, condiţiile deficitare şi aglomerarea contribuie la o dezvoltare emoţională semnificativ încetinită a copiilor crescuţi în centre. Acest lucru a fost confirmat recent de o cercetare efectuată de Banca Mondială şi UNICEF în colaborare cu DGASPC asupra celor 150 de centre de plasament din România. Ţara noastră are una dintre cele mai mari rate de instituţionalizare a copiilor în centre de plasament din Europa, iar recomandările studiului au fost centrate pe dezinstituţionalizarea treptată.
Astfel, toţi cei peste19.000 de copii din centre de tip rezidenţial ar urma să fie mutaţi în centre mici de tip parental, la asistenţi sociali sau în plasament la familii, iar centrele vechi de plasament detip rezidenţial să fie închise până în 2020. Astfel, parlamentarii au venit cu amendamentul de a creşte vârsta de la 3 la 7 ani pentru plasamentul copiilor.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, legea adopţiei este modificată cu următoarele două puncte:
Instituţionalizarea copiilor a fost dovedită ca nocivă de către multiple studii ştiinţifice de specialitate, încă de acum 50 de ani. Internarea copiilor în centre de plasament de tip rezidenţial are efecte ireversibile asupra comportamentului lor şi a factorilor cuantificabili de dezvoltare. Copiii crescuţi în centre de plasament au rezultate mai proaste din punct de vedere psiho-social şi cognitiv, cu efecte mai pronunţate asupra primei categorii. Impactul asupra IQ-ului este de asemenea semnificativ.
Conform studiului ERAS, media IQ pentru copiii plasaţi cu familii până să împlinească maximum 6 luni este 101 şi doar 86 pentru cei plasaţi la vârste între 6 şi 24 de luni, 83 pentru cei integraţi între 24 şi 42 de luni. S-au remarcat efecte puternice cu precădere înainte de vârsta de 3 ani, motiv pentru care legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a mai fost modificată în trecut pentru excluderea copiilor sub vârsta de 36 de luni de la plasare în centre de tip rezidenţial.
Cu toate acestea, este dovedit că impactul nociv asupra integrării sociale nu este restrâns la neglijarea până la vârsta de 3 ani, ci continuă şi după acest prag. Copiii care au părăsit centrele de plasament până la vârsta de 3 ani au putut recupera întârzierile iniţiale, însă cu eforturi şi costuri considerabil mai mari. Lipsa personalului calificat, condiţiile deficitare şi aglomerarea contribuie la o dezvoltare emoţională semnificativ încetinită a copiilor crescuţi în centre. Acest lucru a fost confirmat recent de o cercetare efectuată de Banca Mondială şi UNICEF în colaborare cu DGASPC asupra celor 150 de centre de plasament din România. Ţara noastră are una dintre cele mai mari rate de instituţionalizare a copiilor în centre de plasament din Europa, iar recomandările studiului au fost centrate pe dezinstituţionalizarea treptată.
Astfel, toţi cei peste19.000 de copii din centre de tip rezidenţial ar urma să fie mutaţi în centre mici de tip parental, la asistenţi sociali sau în plasament la familii, iar centrele vechi de plasament detip rezidenţial să fie închise până în 2020. Astfel, parlamentarii au venit cu amendamentul de a creşte vârsta de la 3 la 7 ani pentru plasamentul copiilor.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, legea adopţiei este modificată cu următoarele două puncte:
- Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis.
- Prin excepţie la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial copilul mai mic de 7 ani, în situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii