Poarta Mare a Cetăţii Tomis Investitorul Black Waters SRL şi proprietarul terenului, Ana Rodica Stăiculescu, scrisoare deschisă către primarul Făgădău (document)

În urmă cu două săptămâni, făceam cunoscut faptul că, în premieră pentru municipiul Constanţa, Comisia de urbanism şi amenajare a teritoriului din cadrul Primăriei Constanţa a dat aviz negativ pentru Planul Urbanistic de Detaliu - locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje, proiectul referitor la acest PUD fiind scos de pe ordinea de zi. Imobilul care face obiectul acestui PUD urmează să fie ridicat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A. Iniţiatorul PUD-ului este Black Waters SRL, iar terenul aparţine Anei Rodica Stăiculescu (moştenitoare a defunctei Verginia Brezeanu, conform contractului de vânzare-cumpărare cu încheiere de autentificare 1722/2006) şi a propus „întregirea terenului aferent monumentului istoric prin expropriere (...) şi punerea în valoare a Porţii Mari a Cetăţii Tomis”.
 
Au urmat o serie de interpelări ale parlamentarilor de Constanţa care au solicitat Ministerului Culturii să explice avizul pozitiv al Comisiei Monumentelor pentru acelaşi PUD.
 
Recent, au reacţionat şi reprezentaţii Asociaţiei de Proprietari de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47, în zona în care se doreşte se să ridice o locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje, foarte aproape de Poarta Mare a Cetăţii Tomis. Locuitorii din zonă sunt îngrijoraţi de afirmaţiile primarului Constanţei, care a declarat că vrea să organizeze un sondaj prin care să afle de la constănţeni, dar şi de la specialişti, dacă doresc această investiţie, care ar urma să fie ridicată în apropierea unui sit arheologic, monument de categoria A.
 
Astăzi a venit rândul investitorului şi al proprietarului terenului să reacţioneze. Aceştia, spune Ana Rodica Stăiculescu, proprietar al terenului şi asociată prin contract cu investitor SC Black Waters SA, beneficiari ai documentaţiei depuse spre aprobarea PUD - imobil de locuinţe colective S+P+5E +6Er, înregistrată în Primăria Municipiului Constanţa, iniţial cu numărul 157230/11.12.2017 şi completată cu numărul 89274/30.05.2018, au înregistrat la Primăria Constanţa, cu nr. 200084/2018, o scrisoare deschisă adresată primarului Constanţei, Decebal Făgădău, intitulată „Apel la legalitate”.
 
Prin intermediul „Apelului la legalitate”, investitorul, în numele căruia semnează proprietarul terenului, îl roagă pe primarului Făgădău să rezolve această speţă, în caz contrar „urmând să se adreseze, după caz, instanţelor de judecată sau organelor de urmărire penală pentru prejudiciile cauzate, daune financiare şi infracţiunile de serviciu săvârşite pe întregul parcurs al documentaţiei de către funcţionarii implicaţi, având în vedere faptul că noi am respectat dispoziţiile OUG 43/2000, privind protecţia patrimoniului cultural naţional şi Legea nr.422 din 2001, privind protejarea monumentelor istorice(republicată în  MO nr.938 din 20.11.2006)”.
 
Investitorii mai susţin că „legislaţia existentă nu instituie interdicţia de a construi, iar zona de protecţie nu înseamnă interdicţie de construire, ci elaborarea documentaţiei în anumite condiţii speciale şi edificarea construcţiei în aceste condiţii, începând cu atestarea arhitecţilor de către Ministerul Culturii, continuând cu avizarea PUD şi Autorizaţia de construire de către Secţiunea de urbanism şi zone protejate a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi ulterior efectuarea lucrărilor sub supravegherea autorităţilor competente”.
 
Investitorii îşi continuă pledoaria, punctând următoarele:
„Punctul 1. Terenul este descărcat arheologic şi PUD este avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din Cadrul Ministerului Culturii. Avizul favorabil a fost acordat în şedinţa din 22.03.2018, dar a fost de doua ori retrasă de pe Ordinea de zi a Consiliului local. După încheierea cercetării arheologice preventive, de către MINA Constanţa, raportul tehnic de săpătură a fost înaintat DJCCPCN Constanţa, care în baza OUG nr.43 din 2000, Art.5, al.(1), (3), (5), a emis certificatul de descărcare arheologică, nr.12 din 2016, prin care solicită conservarea în sit a unei fâşii din drumul de acces către oraşul antic.
 

Documentaţia a fost înaintată şi Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, unde a fost analizată de direcţiile specializate ale ministerului, care a eliberat avizul nr. 247/U/2018, privind “plan urbanistic de detaliu, locuinţe colective, S+D+P+5+6 retras, în următoarele condiţii: imobilul proiectat urmează să se realizeze pe o parcelă particulară; terenul destinat investiţiei este liber de orice sarcină arheologică, iar amprenta acesteia nu va suprapune şi nu va afecta în nici un fel vestigiile arheologice; lucrările proiectate vor include şi măsuri de conservare şi de valorificare a vestigiilor aflate pe parcela privată.
 
Cum reiese din avizele şi din adresa de mai sus, singurele instituţii şi autorităţi ce au competenţă în luarea de măsuri de conservare ale patrimoniului arheologic, sunt  DJCCPCN Cţa şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Comisiile de specialitate şi Direcţia de patrimoniu.
 
Conform legislaţiei în vigoare, cele două instituţii propun pentru fiecare caz în parte, toate măsurile referitoare la restaurarea, conservarea şi eventual valorificarea monumentelor.
 
Precizez că niciun arhitect din Constanţa nu este atestat de Ministerul Culturii pentru monumente istorice. Ca urmare, investitorul a schimbat de 3 ori echipa de arhitecţi, apelând în final la o echipă coordonată de prof. univ. dr. Hana Derer de la Universitatea de Arhitectură Bucureşti, atestată de Ministerul Culturii, a cărei semnătură şi ştampilă se găsesc pe toate documentele. (…).Am considerat că acest proiect trebuie realizat în întregime de arhitecţi atestaţi de Ministerul Culturii, cu avizarea de specialitate a Comisiilor de resort din cadrul Ministerului Culturii. 
 
Toate argumentele noastre întemeiate pe prevederile legale precum şi propunerile de valorificare a monumentului istoric aflate în proximitate, formulate de specialişti în domeniu, nu au fost luate în considerare în şedinţa Comisiilor de Urbanism din august 2018. Apare întrebarea de ce până în prezent aceste comisii nu au avut nici o iniţiativă pentru protejarea monumentelor istorice şi în special pentru Poarta mare a Cetăţii Tomis aflată de mulţi ani într-o stare deplorabilă”, susţin investitorii în scrisoarea deschisă adresată primarului Făgădău.

 
Ana Rodica Stăiculescu, proprietarul terenului pentru care s-a întocmit PUD-ul, face şi precizări şi în legătură cu modul de dobândire a terenului: „Pe acest teren au fost construite case, demolate în 1989 pentru a se construi blocuri, proprietarii au revendicat şi au primit terenul. Am cumpărat terenul în 2004 pentru a construi o casă, dar Primăria Constanţa mi-a comunicat că sunt reglementări urbanistice în vigoare conform PUZ şi este obligatoriu să construiesc un bloc cu minimum 7/8 etaje. Pentru completarea proprietăţii, Primăria Constanţa mi-a vândut în anul 2005 încă 96 mp, cu destinaţia construcţii, curţi. În Comisia Zonală a Monumentelor istorice Dobrogea s-a recomandat să facem 8 etaje, conform PUZ. Arhitecţii au decis edificarea a 5 etaje si 6 retras. 
 
Relaţiile directe de familie  dintre membrii OAC şi membrii din Direcţia de Cultura Constanţa îi fac în prezent să ignore documentele semnate. Dr. Gabriel Jugănaru - arheolog expert, care a efectuat lucrările de descărcare arheologică în anii 90 ai secolului trecut pe terenul care acum face obiectul PUD a fost realizată mecanizat o groapă de fundaţie pentru cea de-a doua scară a blocului MK2. Ca suprafaţă, groapa de fundaţie a afectat mai bine de două treimi din întregul teren, stratul arheologic - inclusiv o parte a căii de acces în cetate, fiind distrus iremediabil.
 
Ulterior, în condiţiile în care imobilul nu a mai fost edificat, groapa a fost umplută cu pământ şi resturi menajere. Terenul care face obiectul PUD în suprafaţă de 296 mp este poziţionat excentric faţă de ansamblul monumental Poarta Mare a cetăţii Tomis, pe latura de SE învecinându-se cu porţiunea păstrată a turnului de NE - grav afectat, aşa cum s-a arătat mai sus de o serie de intervenţii din perioada contemporană (planşa I ataşată prezentei). Totodată - prin cercetările arheologice preventive realizate în anii 2015- 2016 a fost dezvelită pe latura de SV a proprietăţii o porţiune de 16 metri liniari din calea de acces ce se afla între cele două turnuri. Această porţiune va fi conservată, restaurată şi pusă în valoare într-un spaţiu rezonabil care va fi în permanenţă la dispoziţia publicului (a se vizualiza Planul de situaţie din documentaţia PUD).
 
Poziţionarea construcţiei propuse nu afectează cu nimic fundaţia fragmentului turnului de NE. Posibilitatea avansată de arhitecţi OAR potrivit căreia „este posibil ca fundaţia zidurilor porţii antice evazată în pâlnie, să fie direct afectată de săpătura pentru fundarea clădirii propuse” este total contrazisă atât de concluziile raportului de cercetare preventivă din anii 2015-2016 cât şi de studiile reputaţilor specialişti A. Rădulescu, Ghe.Papuc şi L.Lungu din revista Pontica. Configuraţia sub-structurii turnului de NE constă într-o crepidă formată din două nivele de blocuri de calcar nefasonat, acestea din urmă având aceeaşi formă semicirculară ca şi turnul propriu-zis.
 
În ceea ce priveşte raportul dintre amplasamentul clădirii şi monumentul istoric, prin soluţiile propuse (a se vedea perspectivele 1 şi 2 din documentaţia PUD) se creează o bună vizibilitate atât a fragmentului turnului de NE cât şi a micii porţiuni a căii de acces în cetate, formată dintr-un singur şir de lespezi din piatră, păstrându-se totodată oportunitatea punerii în valoare a ansamblului monumental Poarta Mare.
 
Prin urmare, construcţia propusă la faza PUD, situată excentric faţă de ansamblul monumental Poarta Mare a cetăţii Tomis, nu afectează monumentul istoric şi nu obstrucţionează posibilitatea punerii în valoare a acestuia. În plus, în premieră pentru municipiul Constanţa, o porţiune din aceste vestigii (urmele păstrate ale căii de acces în cetate) va fi conservată, restaurată şi pusă în valoare pe cheltuiala investitorului” (din studiile istorice şi arheologice aflate în dosar PUD, dar necitite de cei în drept).
 
Punctul 2. Nelegal şi abuziv, Primăria Constanţa a turnat trotuar, parte a unui program finanţat din fonduri europene, pe terenul finanţat din fonduri europene, pe terenul nostru proprietate privată, fără măcar a ne încunoştinţa.
 
Punctul 3. Documentaţia PUD a fost elaborată conform PUZ şi PUZ în vigoare şi nu poate deroga de la acestea; CUT, P.O.T. şi regimul de înălţime au fost stabilite prin PUZ reabilitarea şi revitalizarea zonei Peninsulare, act în vigoare de peste 10 ani. Respingerea avizării se poate face numai cu argumente legale iar diversele propuneri făcute în afara legii nu pot fi luate în calcul.
 
Remarcăm că membrii OAR Constanţa şi cei ai Consiliului Local Constanţa nu fac nicio trimitere la PUG sau PUZ care prevăd reglementările urbanistice în vigoare, în concret destinaţia terenului pentru care am depus documentaţia conform CU emis şi prelungit în condiţiile legii. Planul Urbanistic de Detaliu nu derogă de la PUZ, ci constituie o detaliere a acestuia, în cazul nostru construcţia se supune reglementarilor PUZ Reabilitarea şi Revitalizarea zonei Peninsulare, act în vigoare de mai bine de 10 ani. Nu noi am iniţiat acest PUZ, ci ne-am supus în integralitate dispoziţiilor acestuia şi am elaborat documentaţia conform.
 
Punctul 4. Afirmaţiile publice iresponsabile despre expropriere şi întregirea sitului arheologic cu un teren descărcat arheologic.
 
Domnule Primar, vă solicit să difuzaţi în urgenţă acest apel preşedinţilor partidelor reprezentate în Consiliul Local, spre corecta informare pe baza documentelor din dosar, a tuturor consilierilor locali care au fost manipulaţi prin media locală. După încheierea acestui circuit administrativ vom decide să acţionăm conform legislaţiei în vigoare”, se arată în apelul adresat de investitori primarului Constanţei.
 
În secţiunea „Documente” puteţi consulta integral „apelul la legalitate” adresat primarului Decebal Făgădău de către investitorul Black Waters SRL şi proprietarul terenului, Ana Rodica Stăiculescu.
 
Citeşte şi:

Constănţeanul supărat Reprezentanţii Asociaţiei de Proprietari MK2 din Constanţa, revoltaţi de ideea unei investiţii lângă Poarta Mare a Cetăţii Tomis
 
Decizie istorică la Constanţa „Se recomandă întregirea terenului aferent monumentului istoric prin expropriere (...) şi punerea în valoare a Porţii Mari a Cetăţii Tomis“! (documente)
 
Bogdan Huţucă, interpelare către ministrul Culturii pentru protejarea monumentului Poarta Cetăţii Tomis. „Nu mai avizaţi distrugerea istoriei Constanţei!“