Profit.ro Portul Constanța nu a recâștigat rolul de hub la Marea Neagră

Un management defectuos, cu conducere numită fără concurs și fără indicatori de performanță, lipsa investițiilor prevăzute de lege și angajate de Guvern, precum și o infrastructură portuară, rutieră și feroviară învechită au făcut ca Portul Constanța să nu redevină un hub la Marea Neagră, căzând și din Top 20 al traficului de mărfuri containerizate, susține Curtea de Conturi.

Creșterea traficului de mărfuri în port s-a datorat în mare parte conjuncturii externe, respectiv războiului din Ucraina.   

Acestea sunt câteva dintre concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi cu tema „Performanța administrärii infrastructurii portuare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar", realizată de Curtea de Conturi în perioada 28 februarie 2023 - 8 decembrie 2023 și care a vizat perioada ianuarie 2016 - decembrie 2022, scrie profit.ro 



 Acuzațiile Curții de Conturi

Conducerea portului În perioada auditată, activitatea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT) nu s-a desfășurat într-un mediu stabil și pe baza unor indicatori cheie de performanță, adaptați specificului activității. Ministerul Transporturilor, prin reprezentanții săi în AGA, și structurile de conducere și administrare ale CNAPM CT nu au fost eficace în demersurile de implementare a principiilor de guvernanță corporativă la nivelul societății.

În perioada auditată, au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Astfel, începând cu sfârșitul anului 2016, în Consiliul de administrație al CNAPM CT au fost numiți numai membri provizorii.


Procedurile de selectie a noilor administratori au fost definitivate abia în anul 2018, în urma revocării mandatelor de către AGA, numai unul dintre cei șapte administratori selectați în anul 2018 și-a definitivat mandatul de patru ani. Începând cu luna aprilie 2021, în Consiliul de administrație al CNAPM CT au fost numiți numai administratori provizorii, pentru mandate de patru luni, cu posibilitatea prelungirii până la șase luni.

În perioada auditată, nici contractele de mandat ale administratorilor provizorii, nici cele ale administratorilor numiți definitiv, nu au cuprins obiective și criterii de performanță, contrar prevederilor OUG 109/2011. În patru din cei șapte ani analizați (2016, 2017, 2018, 2020), bugetele de venituri si cheltuieli ale CNAPM CT au fost aprobate dupã finalizarea primului trimestru al anului pentru care s-a aprobat bugetul. Pentru anii 2019 și 2021, bugetul a fost aprobat și mai târziu, respectiv în luna august a anului pentru care s-a aprobat bugetul. Întârzierile in aprobarea bugetului CNAPM CT au fost generate de neadoptarea legii anuale a bugetului de stat înainte de începerea exercițiului financiar, dar și de transmiterea cu întârziere pe circuitul extern de avizare a proiectelor hotărârilor de Guvern de aprobare a bugetelor.



Citește continuare articolului pe profit.ro 





Citește și:

Judecătorii Tribunalului, verdict de peste 20 de milioane de euro – profitul din Portul Constanța! Unde vor merge banii (MINUTA)