Portul, „menit să slujească la propăşirea economică a scumpei Noastre patrii“ (galerie foto)

În urmă cu 118 ani, „în anul mântuirei 1896, în a şasesprediecea di a lunei Octombrie“, Carol I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României, a semnat documentul care atesta că a fost pusă piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa, „pe ţărmurile Mărei Negre“. „Dumnezeu dăruindu-Ne în domnia Nostră asupra acestei ţeri, nu numai ani de glorie, ca, împreună cu viteaza Mea oştire să'i pot da independenţă şi o posiţiune statornică, dar şi ani de pacinică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă, pentru înflorirea şi prosperitatea României. Înmulţind căile de comunicaţiune şi reţeaua căilor ferate, unind cele doue ţermuri ale Dunărei prin podul de la Fetesci-Cernavoda, luat-am hotărirea ca aceste temeinice şi neperitore lucrări să fie desăvirşite prin intemeiarea unui port la ţermurile vechiului Pont-Euxin, unde, din veacurile cele mai depărtate, comerciul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţiune a strămoşilor Noştri Romani, şi unde şi-a sfârşit dilele marele poet Ovidiu. (...) Nădăjduim ca Dumnedeu ne va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va duce peste mări numele Românilor, şi va înlesni în tote vremurile, transportul bogăţiilor acestei ţări“, se spune în documentul semnat în două exemplare, dintre care unul a fost aşezat în piatra de temelie, iar celălalt a fost păstrat în Arhiva Statului. Aşa a început dezvoltarea Portului Constanţa sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny care, în perioada 1899 - 1910 a proiectat şi a condus lucrările de construcţie, introducând pentru prima oară în România piloţii şi radierele din beton armat în construcţiile portuare şi proiectând silozurile de cereale şi staţia de petrol. La 13 ani de la semnarea primului document, Regele Carol şi-a pus pecetea pe actul care atestă inaugurarea Portului, dar şi a primei magazii de cereale. „De când România şi-a întrupat Dobrogea, prin vitejia ostraşilor săi în răsboiul neatârnărei şi s`a făcut stăpână la ţărmul Mărei Negre, gândirea Ne-a fost într`una pironită la mijloacele de a înlesni exportul Ţărei, în tot cursul anului. În scop de a deschide României căile nesfârşite ale mărilor, am împreunat cele două maluri ale Dunărei, dintre Feteşti şi Cerna-Vodă, ridicând măreţul pod Regele Carol I, iar în anul mântuirei 1896, am pus temelia portului Constanţa, a cărui inaugurare o serbăm astăzi. De atunci, treptat cu mijloacele de care s`a dispus, Am avut grijă înainte de toate de a asigura isprăvirea lucrărilor pentru exportul cerealelor şi al petrolului, cari reprezintă 85 la sută din exportul Ţărei. Nădăjduind că Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare ca să putem isprăvi cât mai curând portul întreg, menit să slujească la propăşirea economică a scumpei Noastre patrii (...) am inaugurat de asemenea prima magazie de cereale, din cele patru ce se clădesc şi instalaţia pentru exportul petrolului“, spunea regele Carol I în actul semnat „în a douăzeci şi şaptea zi a lunei septemvrie din anul mântuirei 1909 şi al patruzeci şi treilea an al Domniei Mele“. Documentul a fost semnat în prezenţa Majestăţii Sale Regina, Alteţelor Lor Regale Principele Ferdinand, moştenitorul Tronului, şi Principesa Maria şi a altor oameni importanţi în stat. Un exemplar al actului semnat de Regele Carol I a fost aşezat în zidăria dinspre mare a magaziei de cereale, iar cel de-a doilea exemplar a fost aşezat în zidăria farului „de la capul digului dinspre larg“, un al treilea fiind păstrat în Arhiva Statului.
 
Sursa: voceaconstantei.ro