Prăznuirea Sfântului Ilie- Tradiții străvechi și superstiții pe care trebuie să le știi

În fiecare an, în ziua de 20 iulie creştinii ortodocşi prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântulului Prooroc Ilie.

Sfântul Ilie este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor și aducător de ploi, de asemenea poate arunca grindină sau provoca fulgere și tunete. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.



Cunoscut în credinţa ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile si daruindu-i un car tras de cai albi l-a făcut puternic şi biruitor în faţa acestora.

Când tună şi fulgeră, Sfantul Ilie pleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sale cad pe pământ, dărâmă copaci şi incendiază acoperişurile caselor. Se spune că acolo unde loveşte fulgerul este ascuns un demon şi Sfântul îi vine de hac. Tunetul este provocat de roţile carului şi de viteza cu care trăsura sa aleargă.

Tradiţia ne spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.


De Sfântul Ilie, tradiţia ne relatează că se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu primejdia recoltele.


De Sfântul Ilie, femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc la Biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme. De asemenea, se pot împarți fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.

Printre superstiţiile care dăinuie de Sfântul Ilie, putem aminti:

purtarea ramurilor de salcie pentru a-i feri pe oameni de trăznete;
în ziua de Sfântul Ilie oamenii nu lucrează pentru a nu-l mânia pe acesta şi a nu-l face să arunce fulgere asupra lor şi grindină şi prăpăd asupra recoltelor;
oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere;
tot în aceasta zi, vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece;
oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu, ştiute fiind puterile nemarginite ale Crucii Sfinte in lupta cu diavolul;

dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă;
plantele medicinale, de leac, au puteri mai mari dacă sunt culese în această zi;
fetele tinere, nemaritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.

De ziua Sfântului Ilie se organizează bâlciuri și târguri, în diferite părţi ale ţării:

la Muzeul Ţăranului Român, meşteri populari de pretutindeni îşi prezintă produsele şi îndeletnicirile meşteşugăreşti;
în Alba, pe Muntele Găina, se organizează târgul de fete;
la Polovragi se organizează anual la această dată, un târg, cu spectacol folcloric, cu voie buna şi bucurie, la care participă toţi sătenii şi oameni veniţi din alte colţuri ale ţării.

În această zi sfântă, oamenii se pot ruga Sfântului Ilie pentru sănătate, pentru pace sufletească, pentru ajutor. Este un moment al rugăciunii şi al întoarcerii către Dumnezeu si credinţa poporului nostru creştin ortodox

Totodată, ziua Sfântului Ilie este și un motiv de sărbătoare pentru români, deoarece mai mult de 100.000 de oameni îşi serbează onomastica.


foto: traditii-superstitii.ro


Citește și:

Calendar ortodox, 20 iulie 2024. Sfântul Ilie este prăznuit de creștini