Președintele Iohannis „Ridicarea controalelor și la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar“

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 24 iulie 2024, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

„În acești zece ani, am reușit să obținem, prin eforturile noastre comune, ca echipă, o serie de succese valoroase pentru România și pentru bunăstarea și mai ales siguranța cetățenilor români. Acțiunea diplomatică a fost dinamică și substanțială. Folosesc acest prilej pentru a vă mulțumi pentru implicarea dumneavoastră.

La finalul acestor 10 ani de mandat, pot să spun cu deplină convingere că identitatea României pe plan extern a câștigat în substanță, iar profilul țării noastre a crescut poate chiar exponențial. România a devenit un actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate.

Împreună am reușit să construim oportunități, să acționăm hotărât, să ne apărăm interesele strategice și să fructificăm apartenența la Uniunea Europeană și la NATO sau la formatele multilaterale ori regionale.

România a eficientizat cooperarea cu partenerii cu care împărtășește aceleași valori, viziuni și obiective la nivel internațional și a diminuat sau chiar eliminat dependența de actorii care au abordări contrare.

Pe aceste baze, politica noastră externă va continua să fie, și de aici înainte, predictibilă și mai ales de consens național, pentru că liniile directoare majore rămân clare pentru dumneavoastră: consolidarea rolului și a influenței în Uniunea Europeană și în NATO, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum și diversificarea dialogului bilateral cu partenerii de pe toate continentele, ca parte a eforturilor de susținere a valorilor democratice, a multilateralismului și a sistemului internațional bazat pe reguli.

Crizele din ultimii ani - pandemia și efectele sale, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu - au reprezentat provocări dificile. Reacția noastră a fost promptă și eficientă, demonstrând că diplomația este un instrument esențial pentru buna funcționare a statului în slujba cetățenilor și, totodată, pentru asigurarea securității acestora.

Diplomația a devenit, astfel, o componentă activă a sistemului național de securitate, așa cum este firesc să fie.

Îi felicit pe șefii de misiuni diplomatice și oficii consulare care au acționat eficient și empatic în relația cu cetățenii români aflați în situații de criză.

Vă încurajez să rămâneți implicați, pentru a putea face față oricăror provocări care vor apărea.

România, ca vecin al Ucrainei și stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Pe palierul de securitate și apărare, ca stat membru al NATO, România are un rol constructiv și de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate și de stabilitate.

Date fiind deciziile luate la Summiturile NATO la care am reprezentat țara noastră în ultimii 10 ani, putem spune fără urmă de ezitare că România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare și protecție din întreaga noastră istorie. Trebuie să continuați demersurile necesare menite să asigure securitatea României!

Subliniez, în acest context, un moment-cheie, în 2022, când am adoptat un nou Concept Strategic al NATO, care, iată, la inițiativa României, consacră importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Începând cu 2015, am reușit să asigurăm progrese considerabile privind creșterea bugetului Apărării, ajungând în 2024 la 2,5% din PIB, precum și în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea forțelor armate.

Recent încheiatul Summit NATO de la Washington, care a marcat 75 de ani de la înființarea organizației și 20 de ani de la aderarea României, a reconfirmat angajamentul Aliat pentru continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare și reasigurare, precum și de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră.

Pe palier european, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea și promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

Am acționat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienței și a solidarității Uniunii, fără fragmentări interne.

În acest sens, amintesc de contribuția semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcției europene, stabilind prioritățile strategice pentru perioada 2019-2024.

Am convingerea că veți duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”!

Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații.

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime a constituit un important succes de etapă și a reconfirmat faptul că țara noastră asigură eficient protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene și merită pe deplin să facă parte din acest spațiu.

Ridicarea controalelor și la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuși să ducem la bun sfârșit acest efort colectiv, în beneficiul nu doar al cetățenilor români, ci și al unei Uniuni mai prospere și lipsite de obstacole artificiale.

Am fost și voi rămâne un susținător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene, având în vedere puterea transformatoare și abilitatea acestei politici de a uni țări și popoare în jurul valorilor și al principiilor europene, în beneficiul tuturor.

Avem nevoie de un calendar ambițios și previzibil pentru partenerii implicați în procesul de extindere, atât din Europa de Est, cât și din Balcanii de Vest, desfășurat pe baza meritelor proprii ale statelor candidate. România a susținut puternic decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova, adoptată la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, și vom rămâne angajați în sprijinirea parcursului european al acestor țări.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ca pilon esențial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust și a dobândit mai multă substanță.

Anvergura relațiilor politice bilaterale a ajuns la un punct maxim după întrevederile pe care le-am avut de-a lungul celor două mandate cu Președinții Statelor Unite, la Casa Albă, dublate și de alte numeroase contacte la nivel înalt sau sectorial.

Am obținut progrese privind obiectivul nostru comun cu Statele Unite, acela al integrării României în Programul Visa Waver.

Relația specială cu Republica Moldova a reprezentat o prioritate strategică pentru mine, ca Președinte al României, iar cooperarea bilaterală a atins un nivel fără precedent, fiind în prezent la cel mai înalt grad din istorie.

Am promovat și o relație constructivă și principială cu Ucraina. Încă din prima zi a războiului, România a fost pe deplin solidară și a luat ample măsuri multidimensionale în sprijinul Ucrainei. Păstrez cu Președintele Zelenski un contact apropiat, existând un schimb aprofundat de evaluări și idei cu orice prilej.

În toată această perioadă, am acordat o atenție deosebită consolidării parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale cu statele de care ne apropie valori și interese comune, precum Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, și lista este una lungă.

Am menținut raporturi privilegiate cu Marea Britanie și Turcia, iar în perioada 2020-2024 am încheiat trei noi parteneriate strategice, cu Bulgaria, Japonia și Georgia.

Cu statele baltice și cu alte state din zona central și est-europeană avem preocupări și interese comune, o parte dintre acestea le reflectăm în mesaje și abordări comune, inclusiv în Formatul București 9.

Regiunea Balcanilor de Vest rămâne printre prioritățile acțiunii diplomatice a României, atât din perspectiva relațiilor bilaterale, cât și din perspectiva procesului de integrare europeană.

Interesul României față de Marea Neagră a fost, este și va fi un catalizator al diverselor formate și inițiative în regiune și dincolo de aceasta.

Un exemplu elocvent în acest sens este Inițiativa celor Trei Mări care, în 2025, va împlini 10 ani de la lansare.

În timp, a câștigat substanțial în relevanță, devenind o platformă importantă în consolidarea rezilienței regionale și europene, mai ales prin intermediul implicării României, care a găzduit două dintre Summituri.

Un alt format în cadrul căruia România și-a valorificat rolul este București 9, inițiativă pe care am lansat-o, alături de Președintele Poloniei, în 2015. Formatul B9 și-a dovedit relevanța, utilitatea și valoarea adăugată, devenind o platformă pentru coordonarea la nivel regional și transatlantic, în beneficiul Alianței ca întreg.

În plan multilateral, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major de politică externă. Au fost parcurși pași decisivi în avansarea acestui proces, care presupun transformare internă a politicilor, a practicilor și a legislației. Insist să fie sporit efortul interinstituțional pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la OCDE, în cel mai scurt timp posibil.

Continuând pe dimensiunea multilaterală, dumneavoastră veți promova pe mai departe la nivel global viziunea României cu privire la importanța asigurării unui sistem multilateral eficient și consolidat –  în care Organizației Națiunilor Unite îi revine rolul central – fundamentat pe respectarea dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Acțiunea globală a României a dobândit, în ultimii ani, o relevanță aparte. Am acordat, împreună, o atenție sporită cooperării cu state din Asia, Africa și America Latină.

În această cheie, am realizat în noiembrie 2023 seria de vizite în Africa – în Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde și Senegal. A fost primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani, prilej pentru promovarea Strategiei Naționale pentru Africa lansate anul trecut.

În aprilie 2023, am realizat o serie de vizite în America Latină – în Brazilia, Chile și Argentina. Contactele au deschis noi oportunități de colaborare în domenii de interes, inclusiv privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global.

În relația bilaterală cu statele din Asia–Pacific, am susținut oportunitatea dezvoltării dialogului tradițional, în baza prieteniei și a respectului reciproc consolidat de-a lungul multor decenii, prin trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului de cooperare existent, inclusiv în plan economic și investițional.

În martie 2023, am ridicat relația bilaterală cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în timpul vizitei efectuate la Tokyo, un moment istoric ce a intensificat cooperarea bilaterală. Turneul în regiune a inclus și o vizită de stat în Republica Singapore, prima la acest nivel din ultimii 20 de ani.

Cu ocazia vizitei oficiale în Republica Coreea, din aprilie 2024, am actualizat Parteneriatul Strategic bilateral, în baza intereselor comune adaptate priorităților noului context geopolitic global.

În Orientul Mijlociu, atacul terorist al Hamas din octombrie 2023 a provocat un conflict deschis în Gaza. Constant, România a pledat pentru evitarea escaladării violențelor, respectarea dreptului internațional, eliberarea imediată a ostaticilor, acordarea de ajutor umanitar civililor din Gaza și evitarea creșterii numărului victimelor civile colaterale. Susținem o soluție politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, singura variantă viabilă fiind soluția celor două state, cu respectarea atât a aspirațiilor legitime ale poporului palestinian, cât și a dreptului la securitate al Statului Israel.

Doamnelor și domnilor,

Acum mai bine de o lună ați încheiat organizarea cu succes a alegerilor europarlamentare în străinătate.

Am convingerea că, prin eforturile dumneavoastră, cetățenii români, oriunde s-ar afla, își vor putea exercita dreptul de vot în cele mai bune condiții și la alegerile prezidențiale, și la cele parlamentare.

Stimați membri ai corpului diplomatic și consular al României,

Diplomația este o profesie în care timpul nu se poate contabiliza. Este o profesie care implică pasiune și conștiință. Să vă păstrați spiritul obiectiv, integritatea profesională, creativitatea și competențele tehnice.

În aceste vremuri ale știrilor false, ale dezinformării, continuați să vă puneți în valoare aptitudinea de a identifica și de a înțelege ceea ce contează cu adevărat și oferiți un exemplu de gândire critică și responsabilă.

Modul în care România este percepută în lume depinde și de creativitatea, intuiția, performanța și implicarea dumneavoastră. Sunteți parte a imaginii noastre în lume și responsabilitatea dumneavoastră este una semnificativă.

Destinul României este rezultatul forței pe care o are națiunea noastră și, implicit, a forței pe care o manifestă diplomația țării, oferind prin dumneavoastră exemplul unui partener credibil, stabil și responsabil“ - a precizat președintele Klaus Iohannis