Președintele Klaus Iohannis a decorat mai mulți militari. Cine a primit Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, de la Constanța

 Cu prilejul Zilei Naţionale a României, în semn de apreciere a serviciilor pe care le-au adus instituţiei militare, a rezultatelor remarcabile obţinute în procesul de instruire, precum şi a înaltului profesionalism dovedit în executarea misiunilor încredinţate, Preşedintele României a decorat mai mulți militari.

De la Constanța i s-a conferit Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili lui Bărcan Vasile Crina. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1151 din data de 29 noiembrie 2022.


Vă prezentăm în continuare lista militarilor decorați:
 
Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn pentru militari a ajuns la următorii militari: general-maior Dan Vasile Cristian-Daniel;general de brigadă Bârsan Nicolae Ghiţă; general de brigadă Pop Gavril Daniel; colonel Iaru Nicolae Constantin-Viorel; colonel Săvuţ Constantin Sorin-Leonte;colonel Sileanu Dumitru Adrian; colonel Ştefan Ionel Sorin; colonel Vasiliu Vasile Adrian.
 
Deasemenea, Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn pentru civili, i-a fost conferit lui Gavrilă Petre Georgeta.
 
Ordinul Virtutea Militară în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari a ajuns la  general-maior Iacob Ioan Dragoş-Dumitru;general-maior Postu Neculai Corneliu;general de brigadă Popescu Vasile Sorinel;general de brigadă Vizitiu Vasile Constantin-Iulian;colonel Anicescu Mircea Mircea;colonel Biclineru Nicolae Ion-Octavian;colonel Chelărescu Oprea Constantin-Daniel; colonel Ispas Gheorghe Corina;colonel Nechita Mihai Romeo;colonel Peiu Gheorghe Mircea-Costel;colonel Vasile Constantin Constantin; locotenent-colonel Moiceanu Gheorghe Gianina-Marilena; locotenent-colonel Piper Haralambie Claudiu-Ioan.
 
Ordinul Virtutea Militară în grad de Ofiţer, cu însemn pentru civili l-au primit Crăciun Stamate Maria și Mihai Dan Adrian-Iulian.

 
Klaus Iohannis a oferit Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, pentru general de brigadă Barbu Constantin Florin-Marian;colonel Mihalache Mihai Cătălin-Constantin;colonel Antip Ion Adrian;colonel Apopei Neculae Cristinel;colonel Bădicu Pavel Paul;colonel Condrea Octav Dan;colonel Danciu Mihai Constantin; colonel Ionescu Dumitru Vasile;colonel Şerban Mircea Iulian; colonel Voicu Victor Marian;locotenent-colonel Conţu Constantin Constantin-Romică; locotenent-colonel Dumitru Gheorghe George-Dorinel; locotenent-colonel Ghinea Ştefan Florentin; maior Alexandru Gheorghe Alina;maior Antal Mihai Emil-Ciprian;maior Dima Sandu Stănel; maior Taşcu-Stavre Petre Ştefania; căpitan Cotojman Ion Horaţiu-Dan.
 
Și lista nu se oprește aici. Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili l-au primit Chicuş Niculae Marilena-Claudia; Josan Miron Cristina-Elena;Şerban Gheorghe Niculina.
 
Iohannis a conferit Medalia Virtutea Militară clasa I, cu însemn pentru militari pentru plutonier-adjutant principal Bădoi Gheorghe Ilie;plutonier-adjutant principal Budulică Constantin Marius; plutonier-adjutant principal Ivaşcu Manole Ion; plutonier-adjutant principal Toma Victor Marian;plutonier-adjutant Aivănesei Ion Florin-Cătălin;plutonier-adjutant Pănescu Constantin Dorin-Ion; plutonier-adjutant Simeria Ion Cosmin-Ionică.
 
Deasemenea, se conferă Medalia Virtutea Militară clasa I, cu însemn pentru civili, lui Condruz Grigore Marieta.
 

Medalia Virtutea Militară clasa a II-a, cu însemn pentru militari a ajuns la plutonier-adjutant principal Ciacăreanu Vasile Atanasiu;maistru militar principal Dinu Ion Ilie; plutonier-adjutant principal Grecu Ion Alin-Cătălin;plutonier-adjutant principal Iacob Grigore Remus;plutonier-adjutant principal Melinte Ioan Sorin;plutonier-adjutant principal Onuţ Atanasă Simeon;plutonier-adjutant principal Popa Gheorghe Iulian; plutonier-adjutant principal Şaroşi Ludovic Francisc;plutonier-adjutant principal Ţăranu Ştefan Ştefan-Marius;plutonier-adjutant Jianu Florea Vergică;plutonier-adjutant Miron Angelica Liviu; maistru militar clasa a II-a Niţanu Grigore Ionuţ-Vasile; plutonier-major Tănăsescu Ion Cristian.
 
Medalia Virtutea Militară clasa a II-a, cu însemn pentru civili, a ajuns la Mitu Sofian Elena-Luminiţa.
 
Iohannis a conferit Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru militari, următorilor:  plutonier-adjutant principal Ciobîrcă Ioan Valentin; plutonier-adjutant principal Gaiţă Niculae Alexandru-Nicolae;plutonier-adjutant principal Gheorghiţă Victor Iulian;plutonier-adjutant principal Gheorghiu Pompiliu Costinel; plutonier-adjutant principal Miran Gheorghe Limona-Beatrice; plutonier-adjutant principal Petrescu Radu Bogdan; plutonier-adjutant principal Stahie Ion Georgeta;plutonier-adjutant Cojocaru Florian Bogdan;plutonier-adjutant Platon Marin Elena-Alina  plutonier-adjutant Popa Costel Florentina; plutonier-major Dinu Marinel Raluca-Simona;plutonier-major Dobre Constantin-Mihai Cristina-Gabriela;maistru militar clasa a II-a Gheorghe Ion Cezar-Ionuţ;plutonier-major Gornistu Gheorghe Ionuţ-Narcis;plutonier-major Lupu Mihai Mihai; maistru militar clasa a II-a Olaru Ştefan Maria; plutonier-major Vîrtopeanu Nicolae Florin;maistru militar clasa a III-a Ionescu Constantin Marius-Cristian; sergent Constantin Arion Irinel-Marius.
 
Iar Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili a fost conferită, așa cum am precizat anterior lui Bărcan Vasile Crina de la Constanţa și lui Brumă Ioan Luminiţa.


 
Ordinul şi medalia „Virtutea Militară”. Scurt istoric

Deoarece războaiele erau un fenomen aproape permanent în istoria medievală a tuturor statelor, în mod absolut firesc, vitejia, priceperea şi fidelitatea celor care luptau au fost răsplătite de către suverani. Din momentul în care statele au avut diferite ordine, ofiţerii – cu toţii nobili, conform regulilor timpului – au fost decoraţi cu acestea pentru faptele lor de arme, ajungându-se ca unele ordine să aibă cu precădere o conotaţie militară. Dar luptele erau duse, mai ales începând din secolul al XVIII-lea, cu trupe tot mai numeroase, de a căror bună comportare depindea de foarte multe ori soarta bătăliilor şi, de aceea, suveranii aveau grijă să-i răsplătească şi pe aceştia, oferind celor mai bravi dintre ostaşi diverse sume de bani.


Banii, oricât erau de dorit şi oricât de bine prindeau respectivilor militari, se cheltuiau repede şi nimeni nu mai ştia că un ostaş a fost foarte brav şi a fost răsplătit pentru aceasta. Cum regulile vremii erau foarte clare şi admiterea într-un ordin implica automat apartenenţa la clasa nobiliară, pentru a putea acorda un semn exterior de apreciere a soldaţilor care s-au distins prin bravură, împăratul Austriei, Iosif II, a instituit, pe 19 iulie 1789 (fără nici o legătură cu evenimentele care s-au desfăşurat în aceeaşi săptămână la Paris), o decoraţie minoră, numită „medalie”: Medalia „Pentru Vitejie” (Tapferkeitsmedaille). Este de precizat că respectiva decoraţie reprezenta, ea în sine, o valoare, fiind confecţionată din aur de 24 de carate şi având o greutate apreciabilă, dar ceea ce conta cel mai mult era onoarea de care se bucurau cei care o căpătau.


O primă distincţie românească, menită să onoreze pe supravieţuitorii bătăliei din 1848 de pe Dealul Spirii, a fost iniţiată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1860 (prin Decretul nr. 2067 din 8 noiembrie), când a fost instituită medalia Pro Virtute Militari. Chiar legiferată şi bătută, medalia nu a fost înmânată celor îndreptăţiţi, foarte probabil din motive politice, pentru a nu deranja prea tare Înalta Poartă care, pe de-o parte nu putea accepta, ca Putere Suzerană, emiterea de decoraţii de către părţi componente ale Imperiului Otoman, pe de altă parte, această decoraţie se constituia într-un afront direct la adresa otomanilor prin comemorarea unei bătălii purtate împotriva lor.


Foarte probabil că acestea au fost cauzele pentru care domnitorul nu a acordat medalia, ea fiind distribuită beneficiarilor abia sub regimul Locotenenţei Domneşti din primăvara lui 1866. În cadrul aceluiaşi program politic al domnitorului Cuza, de a încerca crearea unor decoraţii româneşti cu care să poată recompensa meritele propriilor cetăţeni, pe lângă confecţionarea Ordinului Unirii se înscrie şi confecţionarea unor decoraţii minore: medaliile Virtutea Militară şi Devotament şi Curagiu, ambele confecţionate din argint. Prima dintre aceste decoraţii, de formă circulară, avea pe avers efigia domnitorului şi, marginal, numele său, iar pe revers denumirea medaliei. Însemnul era surmontat de o coroană regală heraldică. A doua medalie era surmontată de o semicunună din frunze de lauri. Nici una dintre aceste decoraţii nu a fost „legalizată” printr-un decret şi au rămas neacordate oficial.


O nouă medalie cu această denumire era prevăzută a se înfiinţa prin Legea de organizare a puterii armate din 27 martie 1872, primul regulament al medaliei datând din 17 mai 1872. Medalia era organizată pe două clase, denumite „de aur” şi „de argint”; prima, cea „de argint” (clasa a II-a), se putea acorda sergenţilor reangajaţi care au servit în acest grad 12 ani fără vreo condamnare prin sentinţă şi, în acest caz, pe panglică era prinsă o baretă din argint pe care era trecută cifra „XII”, beneficiarii primind o îndemnizaţie de 300 lei/an. Pentru fapte meritorii de curaj şi devotament, militarii puteau primi respectiva medalie – ofiţerii, pe cea „de aur” iar gradele inferioare, pe cea „de argint”; aceste medalii nu aduceau, însă, nici un beneficiu material. Medalia era circulară, având pe avers efigia lui Carol I şi, circular, inscripţia: „CAROL I DOMN AL ROMÂNIEI”, iar pe revers, înscris într-o cunună din frunze de laur şi măslin, inscripţia pe două rânduri: „VIRTUTEA MILITARĂ”. Însemnul era surmontat, în loc de coroana regală heraldică (ca pe medalia făcută cu acelaşi nume din vremea lui Cuza), de o semicunună din frunze de lauri, asemănătoare celeilalte medalii din 1864, Devotament şi Curagiu. Panglica era din rips moarat roşu cu câte o bandă marginală albastru deschis.

Pentru a se alinia sistemului naţional de decoraţii, medalia „Virtutea Militară” care se poate acorda pe timp de pace are forma circulară specifică, dar cu însemne deosebite pentru militari şi civili (ca toate medaliile care se pot conferi şi militarilor), este organizată pe trei clase şi se poate conferi tuturor celor care servesc în cadrul trupelor terestre. În schimb, medalia cu însemne „de război” are numai două clase, ca şi cea din 1880, este cea mai însemnată decoraţie care se poate conferi trupei şi subofiţerilor din toate cele trei categorii de forţe armate pentru fapte deosebite de vitejie, având acelaşi statut ierarhic ca în cele două războaie mondiale.
 
 
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.