Primăria Constanţa a plătit aproape 1,3 milioane de lei pentru ele De ce nu mai bat clopotele celor două ceasuri tip caliron, făcute de o celebră turnătorie din Austria (galerie foto)
Primăria Constanţa a plătit aproape 1,3 milioane de lei pentru ele: De ce nu mai bat clopotele celor două ceasuri
15 May, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
4509
Marime text

Ce s-a întâmplat cu cele două ceasuri analogice de tip caliron? Unul dintre ele fusese montat în Tomis 2, chiar în centrul parcului din cartier, iar cel de-al doilea, în faţa Cazinoului din Mamaia. Cel din parcul Tomis 2 e stricat de ani de zile. Mai mult decât atât, constănţenii care locuiesc în zonă ne-au spus că acesta nici nu a funcţionat prea mult timp. În plus, a rămas şi doar cu o singură limbă. Plăcuţa, care conţine numele şi datele de identificare ale fabricantului (APEL Industries, reprezentanta în România a firmei Grassmayr Glockengiesser Geit 1599), este ascunsă de nişte buruieni, crescute ca în pădure. Constănţenii care se plimbă prin zonă ne-au dezvăluit că au ascultat sunetele ceasului şi că au fost extrem de încântaţi de ce au auzit. Clopotele ceasurilor analogice de tip caliron sunt considerate bijuterii în domeniul turnătoriei, care îşi păstrează şi astăzi secretele. În ceea ce priveşte ceasul din faţa Cazinoului din Mamaia, acesta a fost scos din funcţiune, pentru efectuarea lucrărilor la promenadă.
Ce spune şefa Direcţiei de Servicii Publice?
Grassmayr, turnătorie fondată în anul 1599
Grassmayr este o firmă austriacă de renume, al cărei domeniu principal de activitate este turnarea clopotelor de biserici, produsele sale, de o calitate remarcabilă, răsunând în toate marile catedrale ale lumii. Întors în anul 1599 în Tirol, Bartlme Grassmayr toarnă primul clopot, reprezentând o piatră de temelie pentru afacerea familiei. Cunoştinţele despre turnarea clopotelor au fost păstrate cu grijă timp de 400 de ani, îmbogăţite cu noi descoperiri şi transmise din tată în fiu, ca o moştenire, de-a lungul celor 14 generaţii. Astăzi, clopotele turnatoriei tiroleze răsună în toată lumea.
Un sistem de sunete complex
Carilonul este un instrument muzical întâlnit în biserici şi orchestre simfonice. Melodiile sunt redate de clinchetul clopoţeilor acordaţi pe note muzicale. În funcţie de sunetele alese, pot fi redate mai multe melodii. Întregul sistem este organizat în jurul unui calculator de proces pilotat GPS, care are o claviatură asemănătoare cu cea a unui pian, destinată introducerii melodiilor. Pentru redarea sunetelor, se utilizează ciocănele electromagnetice. Se pot înregistra şi reda peste 1.000 de melodii. Un carilon poate fi acompaniat cu succes de unul sau mai multe ceasuri de exterior, pilotate de acelaşi calculator de proces.
Mănăstiri şi biserici din România deţin clopote fabricate în Austria
Clopotele turnătoriei austriece bat şi în lăcaşurile de cult din România, mai exact la Patriarhia Română, la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, la Noua Catedrală Ortodoxă din Arad, dar şi în Bacău, Deva, Oradea, Suceava, Oneşti, Hunedoara, Vaslui. Sunetul lor se mai aude şi la Biserica Sfântul Mina din Bucureşti, la Biserica din Doiceşti, precum şi în lăcaşuri de cult din Balta Albă, Bacău, Mizil, Arad, Oneşti, Bârlad, Tecuci, Vaslui, Dej, Sibiu, Deva, Târgu Mureş, Buşteni. De asemenea, şi clopotele bisericii ortodoxe din Valu lui Traian sunt turnate de Grassmayr.
Ascultă cum sună clopotele turnate în Austria
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii