Profesorul american de origine romana Adrian Bejan a fost "sufletul"" workshop-ului NATO de la Neptu

Exemplu pentru diaspora romana

Dupa summit-ul de la Praga, Romania a fost invitata sa adere ca membru cu drepturi depline la NATO. O serie de contacte anterioare au fost reluate sub egida Aliantei Nord-Atlantice si colaborarea s-a extins si in domeniul stiintific, nu numai in cel politic si militar. In perioada 9-20 iunie, in statiunea Neptun-Olimp s-a desfasurat un workshop finantat de NATO. Institutul de Studii face parte din programul bilateral de cooperare in domeniul cercetarii regionale, intitulat "Stiinta pentru Pace", care a fost lansat dupa 1990. Tema simpozionului este "Tehnici si tehnologii noi in mediile poroase". In cele 11 zile de dezbateri, la Neptun s-au aflat 75 de participanti din tari NATO si partenere. Universitatile angrenate in acest workshop sunt Universitatea Leeds din Marea Britanie, Universitatea Duke din SUA, Universitatea "Babes Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea "Ovidius" din Constanta. Zece lectori, persoane de inalt nivel academic si stiintific, au sustinut diverse dizertatii legate de tema simpozionului. Profesorii universitari Derek Ingham de la Universitatea Leeds, Ioan Pop de la Universitatea "Babes Bolyai", Adrian Bejan de la Universitatea Duke, alaturi de profesorul M. Mamou si de ceilalti invitati au avut expuneri teoretice ale unor procedee stiintifice cu aplicatii in mai toate domeniile industriale. La finalul acestui institut am realizat un interviu cu unii dintre cei mai importanti profesori prezenti la Neptun.

Profesorul Ingham Derek ne-a declarat urmatoarele:

"Am inceput sa corespondez cu profesorul Ioan Pop din Cluj-Napoca acum aproximativ 21 de ani. Mai intai, am corespondat timp de trei-patru ani cu profesorul Pop. Apoi ne-am si intalnit. Cred ca se intampla in 1981, cand Ioan Pop a sosit in Leeds si a stat cu noi pentru cateva zile. Am discutat probleme legate de cercetare. Atunci am avut primele contacte legate de Romania, pe care am si vizitat-o cu prima ocazie. Am continuat vizitele in tara dumneavoastra cam de doua ori pe an, prin Consiliul Britanic. In aceasta vizita am discutat despre mediile poroase. De-a lungul colaborarii mele cu profesorul Pop, am constatat ca a intampinat mari greutati in obtinerea informatiilor pentru lucrarea sa de cercetare. Am apreciat ca, in ciuda impedimentelor, s-a descurcat fara sprijin. Astfel, a devenit lider in acest domeniu, motiv pentru care am continuat sa lucram impreuna. Am scris impreuna. Despre medii poroase am editat doua carti. Pe masura ce timpul trecea, l-am cunoscut foarte bine si pe profesorul Adrian Bejan. Ne intalnisem de cateva ori inainte si am realizat ca studiul despre mediile poroase ne intereseaza pe amandoi. In urma cu doi ani, la Mamaia am fost "antrenati" de profesorul Bejan intr-o relatie mai stransa. Cu scopul de a continua am facut o propunere de finantare catre NATO si am fost foarte norocosi ca a fost aprobata. Ne-am intrebat din nou care este motivul sa tinem aceasta intalnire in Romania? Cred ca este foarte multa activitate in Romania in acest domeniu. Cartea de baza despre domeniile poroase a fost scrisa de prof. Bejan care a avut si are in continuare contacte puternice cu Romania. Profesorul Pop este unul dintre liderii acestui subiect. Cred ca, de aceea, se cuvenea ca aceasta intalnire NATO sa fie tinuta aici, in Romania. Multi oameni au o impresie gresita despre Romania, ma refer la oamenii din Regatul Unit. M-au intrebat de ce ma duc in Romania, caci sunt doar tigani acolo. Cred ca ar trebui sa vina aici si sa vada ca oamenii sunt placuti si de mare ajutor. Ma bucur ca au venit aici oameni din tari diferite, ca sa sprijine aceasta actiune. Cred ca toti se vor intoarce acasa cu impresii foarte bune despre Romania. Numarul cererilor pe care le-am primit, probabil, ca depaseste 250 si noi nu puteam accepta decat 75. Am primit cereri din Europa, America de Nord, Brazilia. Mediile poroase sunt un subiect vechi din toate punctele de vedere, insa cercetarile care s-au desfasurat cuprind ultimii zece ani. Cartea profesorului Bejan este un fel de Biblie a subiectului medii poroase. Prin aceasta intalnire am incercat sa concentram acest subiect".

Colaborarea stiintifica nu tine cont de origini si religie

Profesorul Abdulmajecd Mohamad este irakian la origine. El a fugit de regimul lui Saddam Husein si a reusit sa ajunga in Canada, unde a ajuns sa predea la Universitatea Calgary. Profesorul Abdulmajecd ne-a declarat: "Il cunosc pe profesorul Ion Pop din 1998. Ne-am intalnit cu ocazia unei conferinte si am fost foarte incantat sa-l cunosc. Recent, am avut un student din Romania care m-a facut sa-mi schimb total parerea despre aceasta tara. Era foarte inteligent si a insistat asupra faptului ca trebuie sa vizitez Romania. Oricum, cred ca aceasta conferinta a avut un dublu impact: unul social si unul stiintific. Impactul social se manifesta prin faptul ca, in cadrul acestor conferinte, diferiti indivizi intra in legatura unii cu altii. Mi-am schimbat total parerea. Privind din interior, as dori sa vad mai multi oameni ca profesorul Pop. Din punct de vedere stiintific, orice conferinta in parte este o modalitate buna de a aduna foarte multi oameni din zone diferite, caractere diferite care sa poarte discutii interdisciplinare: ingineri, chimisti, paleologi, geologi. Toti muncesc, insa adopta metode diferite. Totul se bazeaza pe schimbul de idei dintre oameni. Sunt oameni cu o foarte mare experienta care ii invata pe nou-veniti".

Studentii romani, adevarati ambasadori

Despre relatiile dintre universitatile romanesti si cele straine profesorul Ion Pop spune urmatoarele: "Cred ca ar fi bine de mentionat ca unul dintre principalele motive pentru care avem acest gen de contacte este si acela ca noi avem foarte multi tineri care pleaca la doctorat in strainatate. La Leeds sunt 11 romani. O parte au terminat doctoratul, o parte inca mai au. S-ar putea spune ca unul dintre ei este, poate, cel mai bun student pe care l-a avut profesorul Ingham. Este vorba despre Daniel Lesnic, din Bucuresti. Profesorul Lage are, de asemenea, studenti si profesorul Mohamad la fel. Ce sa mai vorbim despre profesorul Bejan. Din pacate, acesti tineri nu s-au intors pana acum acasa, desi noi avem mare nevoie de ei. Din pacate, ei au preferat sa se duca in Canada sau America, nu s-au intors in tara. Speram sa vina. Realitatea este ca ei sunt extraordinari de buni, ca la noi scoala de matematica este buna. Se invata mult si acesti tineri sunt muncitori, acolo au motivatia pentru a munci, dar au si satisfactia materiala. Eu cred ca discutia din cadrul acestui Institut are un nivel foarte inalt. Sunt invitati cei mai buni. Specialistii in domeniu au apreciat lucrarile prezentate, dar si conferintele sustinute aici. Se pare ca este foarte multa lume interesata in treaba asta. La noi au fost demarate tot felul de programe de cercetare, cum ar fi studiul energiei solare care a inceput inainte de `89. Din pacate, insa, ele nu se mai continua. Cauza principala este lipsa fondurilor. Ministerul Cercetarii ar trebui sa fie mai bine organizat cu niste proiecte. Ar fi bine ca ministerul sa vina cu programe nationale de prioritate. De exemplu, "medii poroase" este un program cat se poate de necesar. Sunt atatea probleme de rezolvat cu digurile, inundatiile, energia solara si asa mai departe. Trebuie sa spun ca, in primul rand datorita profesorului Bejan, s-a inceput aceasta activitate si mai ales in aceasta parte de tara. Poate este singurul care a facut atat de mult pentru Romania".

Diaspora nu doarme

Profesorul Adrian Bejan este stabilit in SUA. El preda la Universitatea din Duke si s-a remarcat ca unul dintre cei mai cunoscuti profesori in domeniu. Profesorul Bejan a fost unul dintre factorii principali in mentinerea si cultivarea relatiilor dintre universitatile din Romania si personalitati stiintifice din SUA, dar si din alte tari dezvoltate. Desi este plecat de multa vreme, profesorul Adrian Bejan nu si-a uitat tara de origine si a reusit sa puna in valoare multi dintre profesorii si studentii romani care acum au ajuns foarte apreciati peste ocean. Cu modestia caracteristica, profesorul Adrian Bejan ne-a declarat: "Eu vad acest Institut ca o oportunitate pentru Romania. Aici s-au stabilit multe contacte. Profesorii romani au stabilit multe contacte cu colegi ai lor din medii universitare din tari cu traditie. Aceasta mijlocire de contacte a fost preocuparea mea cu putin inainte de 1989. Coincidenta este ca la aceasta masa se afla mai multi profesori care s-au cunoscut inainte la Duke. Profesorul Mohamad a fost la universitatea unde predau eu, in Carolina de Nord, profesorul Lage mi-a fost doctorand, deci "Duke" domina masa. Pe baza discutiilor cu colegii si prietenii mei, am ajuns acum 5 ani sa facem un meci acasa, adica la Neptun, primul din istorie sponsorizat de NATO, pe tema "optimizarea termodinamica". Au participat cei mai buni specialisti din lume in acest domeniu. Ne-a venit ideea sa continuam aceste actiuni de educare a colegilor din exterior ca o tara cu fibra in domeniul inteligentei, cum este Romania, poate sa faca asta. In anul 2000, cu mult efort si bani putini, Universitatea "Ovidius" din Constanta a organizat conferinta ei proprie pe teme de energie si mediu inconjurator, unde au venit persoane din foarte multe tari. Au fost prezenti profesorul Ingham - pentru prima data, si profesorul Pop, care au predat atunci. Asa a inceput sa apara ideea care ne-a adus aici si in 2001, la Neptun, cu bani din propriul buzunar. Ceea ce se intampla azi este un apogeu care are o istorie. Rezultatul este sa fim trup si suflet cu cei care sunt ca noi, cu aspiratii in stiinta, cu talente ca ale noastre. Problema ca cei mai valorosi au ajuns sa profeseze in exterior este o chestiune legata de timp, la fel ca si la fotbal. Jucatorii cei mai buni joaca pe la echipele cele mai bune, pe stadioanele cele mai bune. Intre timp, Romania isi imbunatateste scolile, economia, universitatile, salariile. Veti vedea si reversul. Sa ne aducem aminte ca, dupa 1800, a fost un intreg secol de in care romanii au plecat la Paris, Viena si Berlin, insa in 1920-1930, au revenit in tara. Asa am avut un Emil Racovita si tot felul de profesori cu nume importante care au predat in cadrul universitatilor din Bucuresti. Eu zic ca toate acestea, la ora actuala, sunt lucruri naturale. Nu exista nici un motiv de teama. Marea noastra pedeapsa a fost ca noi, romanii, nu am avut oamenii nostri in salile si la mesele la care s-au dus negocierile importante din Apus. Ceea ce se intampla la Universitatea "Ovidius" este un exemplu bun. Este o universitate care se ridica prin forte proprii, nu numai ca marime, ci si din punctul de vedere al calitatii. Acum, la "Ovidius" va fi si o sectie, eu as zice un departament, de energetica, domeniu de viitor. Este si un motiv comun pentru care noi si prietenii nostri din Apus sa ne comportam ca amici.