Proiect abandonat, reluat de Guvern - Canalul Dunăre-București (VIDEO)

În anul 1989, unul dintre cele mai mari proiecte aflate în desfășurare era Canalul Dunăre-București. După Revoluție, acest proiect a fost abandonat, dar în prezent Guvernul vrea să îl reia. Conform Studiului de Fezabilitate, Canalul Dunăre-București va costa aproximativ 22 de miliarde de lei, iar construcția acestuia ar dura cel puțin 6 ani. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an și ar genera beneficii economice uriașe pentru că ar exista legătura directă între București și Portul Constanța, notează Știri pe Surse. 

„Realizarea legăturii pe apă de la Bucureşti la Dunăre a constituit interes încă de la sfârşitul sec. XIX. În anul 1929 Parlamentul României a adoptat ”Legea pentru Construirea Canalului Argeş -Bucureşti – Dunăre”. Recesiunea economică din 1930 -1933 și situaţia premergătoare războiului nu a permis începerea construcţiei acestuia. După 1960, s-au întocmit noi studii privind legătura pe apă de la Bucureşti la Dunăre. Deoarece inundaţiile din perioada 1970 – 1980 au produs pagube majore, în mai 1982 MTTC a primit sarcina întocmirii studiilor şi documentaţiilor pentru amenajarea râului Argeş. În iulie 1984, s-a stabilit legarea Municipiului Bucureşti cu Dunărea pe râurile Argeş și Dâmboviţa. În 1986 au început lucrările la „Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, irigaţii și alte folosinţe” și în 1988 pe râul Dâmboviţa. În ianuarie 1990, când lucrările de pe Argeş și Dâmboviţa erau într-un stadiu foarte avansat, execuţia acestora a fost sistată și abandonată prin neasigurarea resurselor financiare. ”, se arată în Studiul de Fezabilitate.

Pe unde va trece Canalul Dunăre-Marea Neagră

„Calea Navigabilă are pe râul Argeș o lungime de 73 de kilometri până la Oltenița și preia o diferență de nivel de 53 metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) – ecluze, iar pe Dâmbovița o diferență de nivel de 14 metri prin 2 noduri hidrotehnice. Secțiunea transversală este trapezoidală cu lățimea la baza de 80 de metri pe Argeș respectiv 40 de metri pe Dâmbovița și o adâncime minimă de 4,5 metri. Finalizarea proiectului prin care Bucureștiul va avea acces direct la Portul Constanța și fluvial (nu doar rutier și feroviar) și mai departe la orașele europene de pe Dunăre și la rețeaua de căi navigabile din Europa este necesară pentru că lucrările în care s-au investit 2,7 miliarde de Euro înainte de anii 90 sunt avansate, dar abandonate și în continuă degradare și vandalizare”, arată Ministerul Transporturilor. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an.

Reluarea și finalizarea lucrărilor de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa se impune în principal din următoarele motive majore:

– stadiul avansat al lucrărilor executate, necesitatea de oprire a distrugerii acestora, ca urmare a vandalizării și dezvoltării de peste 30 de ani a vegetației din arbuști și copaci;
– înlăturarea pericolului de blocare şi distrugere a unui efort investițional de peste 2,7 miliarde euro fără TVA, efectuat anterior anului 1990, în prezent practic abandonat;
– importanţa majoră a beneficiilor economice și sociale generate de calea navigabila. Realizarea şi exploatarea căii navigabile, prin folosinţele asigurate, va conduce la concretizarea unor obiective economice și sociale, care vor genera beneficii importante, precum:

– navigaţia – prin legarea Municipiului Bucureşti cu Dunărea se asigură acces direct la portul Constanţa, la principalele oraşe din lungul Dunării, precum și la reţeaua europeană de căi navigabile;
– apărarea împotriva inundaţiilor-a 11 localităţi, 9.800 gospodării, cca. 50.000 ha teren, 378 km drumuri, 5 km cale ferată și a 126 obiective socio – economice.
– alimentarea cu apă şi irigaţii- localităţilor limitrofe, irigarea cca 50 mii ha., desecări pe cca. 30 mii ha, producerea de energie electrică -126 GWh/an, precum și amenajări piscicole pe 1.250 ha;
– beneficii sociale – prin asigurarea în zonă a condiţiilor pentru: dezvoltarea de obiective și activităţi conexe, crearea de zone logistice și parcuri industriale, creşterea potenţialului economic a localităţilor riverane, inclusiv crearea de locuri de muncă şi absorbirea şomajului. Importanţa socială a proiectului în regiune este evidentă şi prin crearea de noi locuri de muncă, în perioada execuţiei 21.600 locuri și 520 locuri de muncă în perioada de exploatare.

Cât va costa întreg proiectul

Valoarea investiției este: 18.639.306.773,034, exclusiv TVA, respectiv: 22.131.246.565,426, inclusiv TVA; din care, construcţii – montaj: 13.583.922.062,199 lei, exclusiv TVA, respectiv: 16.192.414.174,910 lei, inclusiv TVA. La evaluarea lucrărilor au fost avute în vedere costurile de piaţă actuale pentru materiale, manoperă şi utilaje.


Perioada de implementare propusă➢ Etapa A (finanţare din POIM 2014-2020) – Reactualizarea studiului de fezabilitate inclusiv aprobare indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiţii (prin Hotărâre de Guvern) și aprobare a coridorului de expropriere (prin Hotărâre de Guvern) inclusiv declanşare a procedurilor de expropierepentru imobilele proprietate privata care constituie coridorul de expropriere;

➢ Etapa B – (finanţare din F.E.N. + Bugetul de stat) – proiectare și executare a lucrărilor. Având în vedere evoluţia situaţiei din teren, din ultimii 10 ani, în special dezvoltarea vegetaţiei din arbuşti și copaci cu efecte majore asupra corpului digurilor şi a lucrărilor de protecţie şi etanşare a acestora, precum și efectului distructiv produs de adâncirea albiei asupra lucrărilor de apărare și în contextul acţiunilor distructive în continuă accelerare, lipsa unor acţiuni rapide pentru promovarea obiectivului în vederea finalizării lucrărilor acestuia vor conduce la blocarea şi distrugerea efortului investiţional de cca. 2,7 miliarde euro fără TVA, efectuat până în anul 1989. Având în vedere cele prezentate, privind amploarea, valoarea, stadiul și starea lucrărilor executate, precum şi de pierderea unor beneficii majore ce pot fi generate prin realizarea căii navigabile este necesară și reactualizarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investiţii: „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe” elaborat la nivelul anilor 2010-2012 în vederea finanţării și finalizării lucrărilor pentru realizarea Căii navigabile de la Bucureşti la Dunăre. Durata estimativa de realizare a obiectivului de investiţii este de 70 de luni”, se mai arată în Studiul de Fezabilitate.
 


Citește și:
Când vor fi reluate lucrările la Canalul Bucureşti-Dunăre