Proiectul de lege privind energia eoliană offshore, dezbătută în plen de Senatul României

Proiectul de lege privind energia eoliană offshore a fost dezbătută de Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, urmând ca săptămâna viitoare să intre la vot. 
           
Potrivit Ministerului Energiei, ieri, 27 februarie 2024, Senatul României a dezbătut în calitate de primă cameră sesizată, Legea privind energia eoliană offshore, proiect vital în direcția promovării energiei regenerabile în țara noastră. Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers important în asigurarea independenței și rezilienței energetice a României, fiind, totodată, și o asumare a țării noastre în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În data de 21 decembrie 2023, Guvernul a aprobat proiectul de lege, iar astăzi, Senatul este prima cameră a Parlamentului care adoptă Legea energiei eoliene offshore. În săptămânile următoare, proiectul de lege va fi supus dezbaterii și votului în Camera Deputaților, cameră decizională, fiind apoi transmis spre promulgare Președintelui României.
           
Datele Băncii Mondiale ne arată că România are un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă. Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea dezideratelor de tranziție și decarbonizare a sistemului energetic, precum și în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei.
           
Conform legii pentru operaționalizarea investițiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținând cont de: potențialul eolian al acestora, posibilitățile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum și de restricțiile impuse de Planul de amenajare a spațiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversității și mediului înconjurător. În baza studiului, până la data de 30 iunie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore și actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând apoi ca Ministerul Energiei să inițieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei: “Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal coerent și previzibil pentru producerea de energie  eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre, un obiectiv principal pe care mi l-am asumat încă din prima zi la Ministerul Energiei. Prin producerea de energie eoliană offshore vom crește independența sistemului energetic și vom asigura o energie mai verde în casele românilor. Conform calendarului legii adoptate astăzi de Senatul României, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetici Național primul megawatt de energie eoliană produsă în Marea Neagră. Energia eoliană offshore ne oferă, de asemenea, șansa de a consolida industria românească, prin producerea autohtonă de hidrogen verde și produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde. Le mulțumesc senatorilor pentru dezbaterea cu celeritate a acestui proiect, precum și colegilor mei din Ministerul Energiei care gestionează subiectul Legii energiei eoliene offshore. Sper ca până la 1 aprilie să vedem legea în Monitorul Oficial.”

Proiectul de lege aprobat de Guvern s-a aflat în dezbaterea Senatului de la începutul lunii februarie, obținând avizul a șase comisii permanente (trimis pentru aviz la Comisia pentru administraţie publică. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei și inteligență artificială, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, precum și raport comun de admitere din parte a trei comisii raportoare: Comisia economică, industrii şi servicii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale.
 
Citește și: 

Proiectul Legii privind energia eoliană offshore, aprobat în ședință de Guvern