„Prospătura" lui Şulţ de la Condorii a fentat veteranele
„Prospătura" lui Şulţ de la Condorii a fentat veteraneleContractul a fost câştigată pe 2 decembrie 2011 de Asfalt Super SRL, o societate tânără, lipsită de experienţă, cu preţuri suspect de mici şi încrengături dubioase. Înţelegerea a fost parafată în contractul nr. 34/38227 din ziua menţionată anterior. Suma pe care Asfalt Super o primeşte pentru câştigarea licitaţiei de la CNADNR se ridică la 17.767.714,51 lei fără TVA, faţă de 26.640.000 lei - suma estimată iniţial de autoritatea contractantă. Cum a reuşit Asfalt Super să scoată un preţ cu aproape nouă miliarde de lei mai mic este un mare mister, în condiţiile în care, numai în ultimul an, preţul bitumului a crescut cu 30%, iar cel al combustibilului cu aproximativ 80%. Mai mult decât atât, adversarii societăţii la licitaţie au fost firme importante din domeniul asfaltărilor. Potrivit procesului-verbal de licitaţie, mai multe firme au solicitat clarificări cu privire la documentaţia de atribuire: Vega '93 SRL Galaţi, Euro Grup DG Transport SRL Ilfov, Tehnologica Radion, Shapir Structures, Asfalt Super SRL Blejoi Prahova, Straco Grup Bucureşti, Tel Drum şi Romstrade SRL Giurgiu. Efectiv, au depus oferte şapte societăţi sau asocieri: Vega '93, Romstrade, asocierea SC Viales Y Obras Publicas SA, Aglomancha Empresa Constructora şi Trustul de Autostrăzi Drumuri şi Poduri AG SRL, Tehnologica Radion, asocierea Straco Grup, Autoprima Serv şi Cribo Star, Asocierea Tel Drum - Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi asocierea Asfalt Super - Con Strade - Hidrocivil. Acelaşi proces-verbal de licitaţie ne arată oferta financiară a fiecărui participant. Cel mai mic preţ, 19.862.261,78 lei, l-a avut Tehnologica Radion, cel mai mare, 26.594.670,98 lei, l-a avut asocierea Straco Grup, Autoprima Serv şi Cribo Star, iar câştigătoarea, asocierea Asfalt Super - Con Strade - Hidrocivil, 26.360.488,84 lei. Interesant este însă să facem şi o analiză a ofertelor tehnice, din punct de vedere al numărului de pagini, pentru că documentul citat anterior oferă şi astfel de informaţii. Cea mai stufoasă propunere tehnică au avut-o cei de la Vega '93, 1940 de pagini, iar cea mai subţire, 167 de pagini, tocmai asocierea câştigătoare a Asfalt Super-ului.
Adversarii
Nu mai rămâne decât să-i prezentăm, pe rând, pe participanţi, pentru a vedea cine se poate lăuda cu cea mai mare experienţă în domeniul asfaltărilor. Precizăm că prezentarea se va face în ordinea menţionată de procesul-verbal, aceea în care au fost depuse ofertele. Să începem cu SC Vega '93 din Galaţi. Aşa cum îi spune şi denumirea, a fost înfiinţată în 1993 şi a câştigat, de-a lungul vremii, mai multe contracte de asfaltări, printre care şi pachetul din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pentru judeţele Buzău şi Vrancea. Societatea a apărut pe lista sponsorilor PSD şi este, aşa cum se menţionează în mai multe publicaţii centrale, un „imperiu" condus de Cornel Istrate. Din câte se zice, afacerea i-ar fi apropiată lui Mircea Toader. Trecem la Romstrade Giurgiu, „constructorul român de drumuri europene". Construieşte pasajul rutier subteran din Piaţa Charles de Gaulle din capitală. Înfiinţată în 1994, societatea este condusă de Nelu Iordache, deţinătorul companiei aeriene low-cost Blue Air. Viales Y Obras Publicas este o companie spaniolă înfiinţată în 2000, care lucrează în România, Brazilia şi Columbia. Societatea română cu care s-au aliat pentru această licitaţie spaniolii, Trustul de Autostrăzi Drumuri şi Poduri AG SRL, a fost condusă de Gheorghe Axinte şi de Aurel Constantin. În locul lor, în business au intrat Cătălin Viorel Nicolau, Liviu Ciupeanu şi Aurel Axinte. Firma a fost înfiinţată în 2007, în Piteşti. Un nume în domeniul asfaltărilor este, cu siguranţă, Tehnologica Radion, societate bucureşteană înfiinţată în 1993. Presa centrală spune că ar fi fosta afacere a PDL-istului Vasile Blaga. Tehnologica Radion a câştigat nenumărate contracte, iar la ora actuală este controlată de afaceristul Theodor Berna. Straco Grup este o firmă înfiinţată în 2003 de fraţii Horpoş, denumiţi acum „noii moguli ai infrastructurii" sau „noii regi ai asfaltului". Afacerea de familie are contracte de peste 500 de milioane de euro, printre care se numără şi cele pentru întreţinerea autostrăzilor. Societatea constănţeană Autoprima Serv, cu care Straco ar fi lucrat dacă şi-ar fi adjudecat contractul, este condusă de Adrian Balagiu. O asociere puţin ciudată este cea dintre Tel Drum şi RAJDP Constanţa, asta deoarece societatea teleormăneană a avut contract cu asociatul de la această licitaţie, pentru DJ 228. „Istoria celor nouă ani în care o mică firmă de drumuri a scurs sute de milioane de euro din bugetul Consiliului Judeţean Teleorman este radiografia perfectă a corupţiei din România. Afacerea Tel Drum de la Teleorman capătă tot mai mult imaginea unui ghem de interese financiare de tip mafiot. Avem un binom perfect în acest caz: pe de-o parte Liviu Dragnea - politicianul, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi lider politic la nivel naţional. Pe cealaltă parte îl avem pe Marian Fişcuci - afaceristul, responsabilul falangei economice a întregului angrenaj. Împreună au transformat societatea de drumuri Tel Drum într-o maşinărie colosală de produs bani. Timp de 10 ani nimeni nu i-a deranjat pe cei doi nici măcar cu o întrebare", scriau anul trecut jurnaliştii Evenimentului Zilei în materialul intitulat „Tel Drum - puşculiţa cu milioane de euro a lui Liviu Dragnea". De la RAJDP, Tel Drum a câştigat 300 de miliarde de lei pentru contractul de reabilitare a DJ 228 Nazarcea - Ovidiu, lucrări finanţate din bani europeni. Şi să nu uităm relaţia pe care PSD-iştii de la Constanţa, şi Nicuşor Constantinescu odată cu ei, o au cu Liviu Dragnea de la Teleorman. Şi, uite aşa, am ajuns şi la asocierea Asfalt Super - Con Strade - Hidrocivil.
Câştigătorul
SC Asfalt Super SRL este o societate comercială înfiinţată în 2011. Potrivit presei centrale, la numai două zile de la înfiinţare, Asfalt Super a participat şi a câştigat licitaţia pentru proiectarea, modernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor şi a străzilor din Vatra Dornei. Cu sediul în satul Tătăreni, comuna Blejoi, judeţul Prahova, SC Asfalt Super SRL are un singur asociat, în persoana lui Gheorghe-Adrian Şulţ. Dacă numele vi se pare cunoscut este pentru că afaceristul mai este implicat în celebra firmă câştigătoare a nenumărate contracte de asfaltare, SC Condorii Şulţ SRL. Numai în judeţul Constanţa, în perioada 2007 - 2009, Condorii Şulţ a prins contracte în localităţi precum Ovidiu, Albeşti, Năvodari şi Lumina, însă cei mai fideli clienţi ai societăţii lui Şulţ sunt în judeţul natal, Prahova: Consiliul Judeţean Prahova, municipiul Ploieşti, oraşele Plopeni, Urlaţi şi Sinaia. Cum s-a lipit patronul Condorii Şulţ de Constanţa?! Printr-o... cumetrie. Fiica sa, Georgiana, la rândul său mare afaceristă, s-a îndrăgostit şi s-a „combinat" cu unul dintre băieţii... deştepţi de la malul mării: George Muceanu, cel care până nu demult a fost asociat al firmei Altius Construct. Gheorghe-Adrian Şulţ este implicat, potrivit Registrului Comerţului, în SC Ferm Con Sult-Ing SA, Condorii Şulţ şi în Asfalt Super. SC Condorii Şulţ SRL are sediul în Ploieşti, judeţul Prahova. În firma înfiinţată în 1992, afaceristul este asociat cu soţia sa, Mariana. SC Ferm Con Sult-Ing SA are sediul tot în Ploieşti, a fost înfiinţată în 2001, iar în 2010 s-a transformat din SRL în SA. Acţionari sunt: Gheorghe-Adrian Şulţ, Georgiana Sulţ (fiica), George Muceanu („ginerele"), Silviu Ioan Popescu şi Carmen Ene. Vlăstarul familiei Şulţ, Georgiana, are firme şi singurică sau împreună cu iubitul. Este vorba despre Vialis Edil (2011), cu sediul în comuna Ciorani, judeţul Prahova, şi Getracons (cu George Muceanu), cu sediul în oraşul Murfatlar. Aşadar, cea mai tânără societate a fost cea mai norocoasă în cazul licitaţiei pentru „refacere corp drum, refacere terasamente, consolidare maluri şi refacere podeţe pentru DN 2A, între km 141+500 şi km 152+800". Mai mult, cei din domeniu spun că legislaţia ar trebui modificată, pentru a nu se mai ţine cont doar de preţurile mici, ci şi de lucrările de calitate efectuate, de calitatea materialelor, de stratul de uzură sau să impună folosirea pietrei de clasa A şi a bitumului modificat. Aceiaşi afacerişti avizaţi spun că cea mai competentă societate dintre participantele la licitaţia ar fi fost Straco Grup. Menţionăm că am încercat să discutăm cu Gheorghe-Adrian Şulţ, însă acesta nu a răspuns apelurilor telefonice şi nici atunci când i-am trimis un SMS pentru a-i spune ce dorim să discutăm.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp