RAPORT AEP a alocat 386 milioane de lei partidelor politice în 2024, cu 62 milioane în decembrie. Expert Forum comentează reducerea subvențiilor în 2025

 

• Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei, din care 62 de milioane în luna decembrie.

Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei, din care 62 de milioane în luna decembrie, potrivit unui raport întocmit de Expert Forum. Cele mai mari sume le-a primit PSD, iar cele mai mari sume de bani s-au cheltuit pentru presă şi propagandă.

Iată raportul realizat de Expert Forum:

Subvențiile partidelor politice în 2024 și planurile pentru 2025

Raportul include date despre veniturile și cheltuielile partidelor politice legate de subvenții din 2024, o analiză detaliată a lunii noiembrie, precum și o critică legată de propunerile Guvernului cu privire la bugetul pentru anul viitor.

Secțiune dedicată subvențiilor pe Banipartide.ro

EFOR a lansat o secțiune pe portalul www.banipartide.ro, dedicată subvențiilor, care cuprinde veniturile și cheltuielile partidelor politice, incluzând toate datele disponibile public în format interactiv. Secțiunea poate fi consultată la www.banipartide.ro/subventii.

Principalele concluzii


Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei, din care 62 de milioane în luna decembrie. Totalul include și fonduri primite de PMP ca urmare a unei decizii a instanței. Partidul a primit peste 4 milioane de lei în luna iunie, fonduri care fuseseră blocate prin hotărâre a președintelui AEP încă din 2023 ca urmare a unei dispute legate de președinția PMP.

• PSD 152.9 milioane lei
• PNL 122 milioane lei
• USR 65 milioane lei
• AUR 35.7 milioane lei
• PMP 7 milioane lei.
• PRORO 2.9 mil. lei, din care virați 1.2 milioane lei. Mare parte din fondurile Pro România au fost transferate direct către biroul unui executor judecătoresc.
• FDREPTEI 810 mii lei

Din ianuarie până în noiembrie s-au cheltuit 371 de milioane lei. Reamintim că partidele politice pot aloca fonduri economisite din lunile anterioare, deci nu trebuie să respecte limite lunare de cheltuială, conform fondurilor primite. Datele pentru luna decembrie nu sunt încă disponibile.

Aproape toate partidele au cheltuit până în noiembrie mai mult decât au primit în primele 11 luni ale anului. Cel mai mult au cheltuit AUR (165%), USR (138%) și PNL (115%). PSD a cheltuit 96%.

Destinația celor mai mari cheltuieli

În primele 11 luni ale anului 2024 (ianuarie-noiembrie), cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:

• presă și propagandă: 214 milioane de lei – 57,8% din totalul cheltuielilor
• personal: 29 milioane de lei – 7,8 % din totalul cheltuielilor
• consultanță politică: 26,3 milioane de lei – 7 % din totalul cheltuielilor
• organizarea de activități cu caracter politic: 20 milioane de lei – 5,6%
• sondaje de opinie: 18,9 milioane de lei – 5,1%
• producția și difuzarea de spoturi publicitare: 16,4 milioane de lei – 4,4%
• bunuri mobile și imobile: 14,6 milioane de lei – 4%
• Alte categorii: 30 mil – 8,2 %

Cele mai mari cheltuieli din 2024 s-au înregistrat în luna aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane de lei), adică în perioada dinaintea începerii campaniei electorale. În noiembrie, lună electorală, atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru cele prezidențiale, partidele au cheltuit 27 de milioane de lei, similar cu luna iunie.


Subvențiile în context electoral și campania Tik Tok plătită de PNL 

Luna noiembrie a fost perioadă de campanie electorală. Pentru alegerile prezidențiale perioada de campanie a început pe 25 octombrie, iar pentru parlamentare pe 1 noiembrie. În această perioadă, cheltuielile pentru promovare ale partidelor politice ar trebui să se oprească sau cel puțin să se reducă la minimum, întrucât majoritatea au fost competitori electorali, iar cheltuielile pentru promovarea candidaților ar trebui declarate în campania electorală. Continuarea campaniei de promovare a partidului ar putea fi văzută ca o formă mascată prin care nu se declară fondurile în campanie – de neînțeles, de altfel, întrucât legea oricum permite cheltuirea subvențiilor în campanie sau decontarea fondurilor private, dacă partidele obțin mai mult de 3% din voturi. Diferența majoră este că fondurile cheltuite din subvenții ca promovare a partidului – deci nu a competitorului electoral –nu se marchează nicicum și nici nu se declară detaliat sau transparent în vreun raport.

Pe perioada campaniei electorale s-a cheltuit cel mai mult pentru presă și propagandă și producția și difuzarea de spoturi publicitare. Așadar, se ridică totuși întrebarea pe ce poate cheltui un partid 8 milioane de lei (cazul PSD) sau 4,8 milioane de lei (AUR) pentru promovarea partidului în plină lună electorală, când cheltuielile ar trebui să fie legate de competitorii electorali și mai puțin de promovarea acestuia în sine. Chiar și în contextul existenței unor contracte cadru, încheiate pentru o perioadă mai lungă, aceste cheltuieli ar trebui limitate pe perioada campaniei electorale.

Un aspect important legat de alegerile prezidențiale din 2024 este campania desfășurată și plătită de PNL pe Tik Tok (inițial construită în jurul hashtag-ului #echilibrusiseriozitate), descrisă de o investigație Snoop.ro. Nu avem informații suficiente despre sursa veniturilor cu care s-a plătit această campanie și perioada de desfășurare (articolul face referire la finanțarea din bani publici). Putem presupune că este o campanie finanțată din subvenții, în precampanie, având în vedere că PNL a declarat foarte puțini bani în luna noiembrie. A declarat în schimb aproape 12 milioane de lei în luna octombrie. În campania pentru prezidențiale liberalii au declarat un contract de un milion de lei cu KENSINGTON COMMUNICATION SRL, însă acesta nu pare a fi un contract pentru organizarea unei campanii online, fiind încadrat în altă categorie. Este totuși greu de înțeles și necredibil cum o astfel campanie a putut fi preluată fără știrea companiei și a partidului – care a plătit banii pentru promovare – și transformată în #echilibrusiverticalitate, campanie care l-a promovat pe Călin Georgescu. Toată această înșiruire de evenimente demonstrează de fapt controlul limitat asupra modului în care partidele politice cheltuie banii.

Având în vedere că aceste campanii de promovare se desfășoară fără nicio obligație de marcare a materialelor și publicare a contractelor, reiterăm importanța reluării dezbaterilor despre aprobarea unor norme care să oblige partidele să asigure mult mai multă transparență.

Rămânem totuși și cu întrebarea dacă genul acesta de campanie nu ocolește cumva regulile privind promovarea electorală, pretinzând că este o campanie de promovare a partidului. Acest caz seamănă foarte mult cu cel prin care PNL a promovat cartea lui Nicolae Ciucă în timpul campaniei pentru alegerile locale, fără a declara cheltuieli electorale.

Cheltuielile din luna noiembrie

Presă și propagandă

În noiembrie, 44% din bani – 12 de milioane – au ajuns la contracte pentru presă și propagandă. PSD a cheltuit 8,4 milioane lei, în scădere față de octombrie, când a plătit 13 milioane de lei. La PNL se observă o scădere majoră față de lunile anterioare (12.830 lei). USR a cheltuit 1,7 milioane de lei, iar AUR 2 milioane de lei.

Producția și difuzarea de spoturi publicitare

Pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare AUR a cheltuit 2,8 milioane de lei, USR 151 mii de lei (în creștere față de lunile anterioare), iar PMP 207 mii de lei. La AUR este cea mai mare valoare cheltuită până acum pe această categorie – comparativ, în octombrie partidul a cheltuit 338 de mii de lei.

Consultanță politică

Cheltuielile pentru consultanță politică s-au ridicat la 2,2 milioane de lei, din care cel mai mult a declarat PNL – 1,6 milioane de lei. Restul a fost cheltuit de PSD – 277 mii de lei și USR – 275 mii de lei. PSD a cheltuit cam în aceleași limite ca luni anterioare. La PNL se observă o creștere față de perioada august – octombrie, dar comparativ cu perioada alegerilor locale (luna iunie), cheltuielile sunt aproape la jumătate.

Sondaje de opinie

Cheltuielile pentru sondaje au ajuns la 1,6 milioane de lei. Cel mai mult au alocat social democrații – 1,1 mii de lei, similar cu luna martie, acestea fiind cele mai mari valori înregistrate pe această categorie în 2024. PNL a plătit 409 mii de lei (sub luna octombrie – 735 mii de lei) și USR 39 de mii de lei – cea mai mică valoare din acest an.

Organizarea de activități politice

Cheltuielile pentru organizarea de activități politice au atins 1,2 milioane de lei. Cel mai mult a cheltuit AUR – 374 mii de lei, FD – 314 mii de lei și PNL – 282 mii de lei. USR a cheltuit 210 mii de lei, iar PSD 100 de mii de lei. AUR este singurul partid la care se vede o ușoară creștere a cheltuielilor, comparativ cu lunile anterioare.

Personal

Partidele au cheltuit 2,9 milioane de lei pentru personal, care reprezintă dintre cele mai mari valori din 2024, în ușoară creștere față de lunile anterioare. USR și PSD rămân partidele cele care investesc cel mai mult în personal, 1,2 milioane de lei, respectiv 591 mii de lei. AUR a cheltuit 482 mii de lei, iar PNL 516 mii de lei.

Cum a cheltuit fiecare partid banii în luna noiembrie

Cu excepția Pro România și PNL, partidele au cheltuit cea mai mare parte a banilor pentru presă și propagandă sau contracte pentru promovare.

Cele mai importante cheltuieli pentru fiecare partid sunt următoarele:

• PSD a investit cel mai mult, 76% din bani, în contracte pentru presă și propagandă (8,4 mil. lei), 10% (1,1 mil lei) pentru sondaje și 5,3% pentru personal (591 mii lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• PNL a plătit 36% din fonduri (aproape 1,6 mil. lei) pentru consultanță politică și 28% pentru investiții imobiliare (1,3 mil. lei). Cheltuielile pentru personal au însumat 516 mii de lei, adică 11%, iar sondajele 409 mii lei (9%). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• USR a alocat 36% din bani pentru presă și propagandă (1,7 mil. lei) și 7% pentru onorarii (348 mii lei). Pentru personal a cheltuit aproape 24% din bani (1,2 mil. lei).  Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• La AUR categoria producția și difuzarea de spoturi publicitare este cea mai vizibilă – 2,8 mil de lei (44%), urmată de presă și propagandă cu 2 milioane de lei (32%). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.

Subvențiile în 2025

Conform OUG aprobat în ședința de Guvern din 30 decembrie, valoarea alocată pentru subvenții scade cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024, fără a se oferi vreo justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare menționează doar că ”Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024.”

Probabil aceasta reducere este una amăgitoare, precum cea cu care s-a lăudat și premierul Florin Cîțu în 2020. După a declarat că va reduce subvențiile cu 30%, le-a mărit în cele din urmă de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, pe ascuns. Reamintim că și în 2024, Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei la 387 milioane de lei, cea mai mare valoare de până acum.

Reducerea de 25%, dacă o calculăm de la valoarea totală (387 de milioane de lei) care include și rectificarea din septembrie, înseamnă 213 milioane de lei. Dar văzând precedentele din ultimii anii, există o șansă foarte mare ca și la anul să existe o rectificare, care să crească din nou valoarea. Această reducere, care este insuficientă, poate fi, de fapt, o promisiune deșartă.

Reiterăm obiectivele minime pe care guvernul, partidele parlamentare și AEP ar trebui să și le asume de fapt, dacă ar avea intenții pe bune să reducă efectele negative ale subvențiilor și pentru a crește transparența cheltuielilor:

• Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii mai predictibile.
• Motivarea reală a modului prin care se stabilesc bugetele anuale. Legea este neclară cu privire la criteriile pe baza cărora se stabilesc sumele alocate (în cadrul unui interval, ca procent din PIB), care se regăsesc în bugetul AEP. Motivarea detaliată a modului în care s-a ajuns la alocările respective lipsește în bugetele anterioare.
• Reducerea alocărilor anuale.
• Renunțarea la practica de a modifica bugetele anuale în mod netransparent prin rectificări bugetare.
• Transparentizarea contractelor prin publicarea tuturor prestatorilor de servicii, introducerea de raportări frecvente și marcarea tuturor materialelor de promovare. Trebuie continuată dezbaterea despre proiectul PL-x nr. 516/2023, care ar introduce obligații pentru marcarea tuturor materialelor de publicitate politică  și în afara perioadei de campanie electorală și ar obliga partidele să raporteze periodic cum se cheltuie acești bani.
• Consolidarea controlului acestor contracte, inclusiv prin verificarea campaniilor de promovare pe care le desfășoară partidele politice, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Chiar dacă partidele decid cum cheltuie banii, realitatea raportărilor și respectarea condițiilor legale ar trebui stabilite prin controale riguroase și nu ar trebui să se limiteze doar la verificarea unor facturi. Metodologia de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor de către AEP trebuie actualizată.
• Trebuie modificate regulile privind campania și perioada de precampanie electorală (când se cheltuie adesea foarte mulți bani în mod netransparent) și definiția materialelor de propagandă electorală, care sunt învechite și restrictive.

Citește și:
Declarații de avere: Sergiu Constantinescu, deputat PSD din Tulcea, deține bijuterii și ceasuri în valoare de 40.000 euro (DOCUMENTE)