Realții diplomatice, România Ungaria, o țară-simbol pentru arome și tradiții culinare (FOTO)

Pe 15 martie, Ungaria sărbătorește Revoluția din 1848, un moment istoric important în lupta pentru independență și libertate a națiunii maghiare.

 Aniversarea Revoluției din 1848

Revoluția din 1848 a început pe 15 martie, când locuitorii din cele două orașe maghiare, Buda și Pesta, astăzi Budapesta, au ieșit în stradă într-un număr mare. Aceștia erau inspirați de revoluțiile care avuseseră loc la Paris și Viena. Liderii revoluționari, printre care și Lajos Kossuth, avocat și jurnalist maghiar, au emis o proclamație cu 12 cerințe. Cu ajutorul sprijinului țarist, autoritățile austriece au reușit să înfrângă Revoluția.

 Proclamaţia maghiară din 1848 intitulată: „Ceea ce vrea naţiunea maghiară (Mit kiván a magyar nemzet)”:

„Să fie pace, libertate și înțelegere!

1. Vrem libertatea presei și desființarea cenzurii; 
2. Un guvern independent maghiar la Buda-Pesta;
3. Adunare națională anuală la Pesta;
4. Egalitate civilă și religioasă în fața legii;
5. O gardă națională maghiară;
6. Plată universală și echitabilă a dărilor;
7. Desființarea iobăgiei;
8. Curți cu jurați bazate pe reprezentativitate juridică egală;
9. Crearea unei bănci naționale a Ungariei;
10. Armata maghiară să jure pe Constituție, soldații noștri să nu fie duși în străinătate și soldații străini să părăsească teritoriul ungar;
11. Eliberarea deținuților politici;
12. Unitate.

Egalitate, Libertate, Fraternitate!”

Relațiile diplomatice între România și Ungaria 

Relațiile diplomatice între România și Ungaria se bazează pe un parteneriat solid, reflectat de tratate și acorduri importante semnate de-a lungul decadelor. Cele două state au stabilit relații diplomatice oficiale încă din 1920, iar după o perioadă de suspendare, aceste relații au fost reluate în 1946, ajungând la statutul de ambasadă în 1954. Un moment semnificativ în dezvoltarea acestora a fost semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate în 1996, urmat de Declarația de Parteneriat Strategic pentru Europa Secolului XXI din 2002, care a consolidat relațiile politice, economice și culturale între cele două țări.

Relațiile diplomatice dintre România și Ungaria sunt susținute printr-o rețea extinsă de misiuni diplomatice și culturale. Ambasada României la Budapesta este reprezentată de Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar Gabriel Șopandă, acreditat pe 20 ianuarie 2021, iar România este prezentă și prin Consulatele Generale de la Seghedin și Jula, precum și prin Institutul Cultural Român din Budapesta, cu filială la Seghedin.

În Ungaria, ambasada de la București este condusă de Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar Zákonyi Botond, acreditat pe 15 ianuarie 2014. Ungaria își menține prezența în România prin Consulatele Generale de la Cluj-Napoca și Miercurea-Ciuc, consulatele onorifice din Constanța, Iași, Drobeta Turnu Severin și Timișoara, precum și prin Institutul Cultural al Ungariei din București, cu filială la Sfântu-Gheorghe. Aceste misiuni reflectă angajamentul ambelor țări de a întări dialogul și cooperarea bilaterală.

 

Ungaria, țară situată în inima Europei Cetrale
 
Ungaria, cunoscută oficial sub denumirea de Magyarország, este o țară situată în inima Europei Centrale, cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, în 2023. Capitala sa, Budapesta, este un important centru politic și cultural, alături de alte orașe semnificative precum Debrecen, Miskolc și Szeged. Cu o suprafață de 93.028 km², Ungaria este împărțită în 19 regiuni și are un sistem politic de republică, cu un președinte, Tamas Sulyok, și un prim-ministru, Viktor Orbán.



Economia Ungariei este una deschisă și orientată spre export, cu un sector industrial diversificat, ce include industria auto, farmaceutică și tehnologia informației. În 2004, Ungaria a devenit membră a Uniunii Europene și a aderat la spațiul Schengen în 2007.
 
Geografia Ungariei


Geografia Ungariei este marcată de influența celor două mari căi navigabile,  Dunărea și Tisa, care au modelat nu doar peisajul natural, ci și structura istorică și culturală a țării. Acestea dau naștere celor trei mari regiuni tradiționale ale Ungariei: Transdanubia, Tiszántúl și Duna-Tisza Kőze, fiecare cu specificul său geografic. Dunărea, care străbate centrul țării pe direcția nord-sud, definește bazinul hidrografic ungar, legând regiunile între ele. Ungaria nu are ieșire la mare.

Transdanubia este o zonă deluroasă, cu munți joși și peisaje variate, iar Lacul Balaton, cel mai mare lac din Europa Centrală, adaugă o notă de frumusețe naturală acestei regiuni. În est, Marea Câmpie Ungară se întinde pe o vastă suprafață, iar în nord, poalele Carpaților găzduiesc cel mai înalt vârf al țării, Kékes, la 1.014 metri.
Clima Ungariei este temperată și sezonieră, cu veri calde și ierni reci. Precipitațiile sunt moderate, iar temperaturile variază semnificativ între veri toride și ierni cu zăpadă. Peisajul natural este protejat prin rețele de parcuri naționale și rezervații naturale, iar Ungaria se află pe locul șase în indicele de protecție a mediului calculat de către GW/CAN.

Ungaria, o republică unitară

Ungaria este o republică unitară cu un sistem parlamentar, reglementat de Legea fundamentală adoptată în 2012. Parlamentul ungar, unicameral și format din 199 de deputați, este ales la fiecare patru ani prin vot direct. Președintele țării, ales pentru un mandat de cinci ani, are un rol reprezentativ, dar și prerogative importante, cum ar fi dreptul de veto asupra legilor și numirea prim-ministrului. Prim-ministrul, liderul partidului majoritar, exercită puterea executivă, având control asupra guvernului și cabinetului.

În ciuda progreselor economice, Ungaria s-a confruntat cu dificultăți financiare semnificative, inclusiv un împrumut de la FMI în 2009. De-a lungul guvernării Fidesz-KDNP, condusă de Viktor Orbán, Ungaria a experimentat un proces de autocratizare, cu un control mai strict al instituțiilor și o restrângere a libertăților fundamentale, fapt ce a determinat retrogradarea statutului său de democrație.

Împărțire administrative

Ungaria este împărțit în 19 județe și capitala Budapesta, care are statut de entitate independentă. Acestea formează 20 de unități administrative NUTS de nivelul trei, subdivizate în 174 de districte. Orașele cu drepturi de județ au autorități extinse, dar rămân parte a districtelor respective. Județele se concentrează pe dezvoltarea strategică, iar comunele se ocupă cu administrarea serviciilor locale, precum educația și utilitățile publice. Din 1996, țara este împărțită în șapte regiuni pentru scopuri statistice și de dezvoltare, fiecare având un rol în organizarea administrativă și economică a Ungariei.

Economia Ungariei

Ungaria este o economie mixtă cu venituri mari, parte din OCDE, având un indice de dezvoltare umană ridicat și o forță de muncă bine calificată. Este a 16-a țară în lume cu cea mai mică inegalitate a veniturilor și se află pe locul 9 în clasamentul economiilor complexe. Economia maghiară este a 57-a ca mărime globală, cu un PIB de 265 miliarde de dolari. Ungaria are o economie orientată spre export, fiind a 36-a cea mai mare economie de export din lume, cu un surplus comercial semnificativ. Sectorul privat reprezintă peste 80% din economie, iar cheltuielile gospodăriilor constituie 50% din PIB. Este un centru major pentru investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est. Principalele industrii includ producția de electronice, automobile și produse farmaceutice.

Bucătăria maghiară, un amestec delicios de arome

Gastronomia Ungariei este un amestec delicios de arome și tradiții, cu preparate ce reflectă influențele est-europene și asiatice.

Unul dintre cele mai faimoase feluri este gulyás (gulaș), o supă sau tocăniță picantă din carne de vită, cartofi, legume și paprika, care este un simbol al bucătăriei maghiare. Pörkölt este similar cu gulyás, dar mai consistent, fiind preparat de obicei cu carne de porc sau vită, condimentat cu paprika, ce îi dă o aromă distinctivă. Un alt preparat tradițional este hortobágyi palacsinta, o clătită umplută cu carne de vită sau pui, servită cu sos.

Langos este un alt preparat de street food popular, constând într-o plăcintă prăjită, de obicei acoperită cu usturoi, smântână și brânză. În ceea ce privește preparatele pe bază de carne, tokány este un fel de mâncare cu carne gătită într-un sos de revin și condimente. Lecsó, un fel de mâncare din legume (ardei, roșii și ceapă) gătite cu paprika, este o altă specialitate adorată de unguri, fiind servită cu carne sau ouă.

Desigur, paprika joacă un rol esențial în bucătăria maghiară, fiind folosită atât în preparatele sărate, cât și în sosuri și marinate. În deserturi, kürtőskalács (plăcinta coaptă pe vatră) este o delicatesă care își are originile în Transilvania, dar este foarte populară în Ungaria. De asemenea, dobos torte, un tort cu mai multe straturi de cremă de ciocolată, este o prăjitură clasică, adesea întâlnită la mesele de sărbătoare.



Vinurile maghiare, în special Tokaj, sunt apreciate la nivel mondial, iar țara este cunoscută pentru producția de vinuri albe dulci și sec.
 
Condiții de intrare și regim de ședere

Începând cu 1 ianuarie 2025, cetățenii români pot călători fără viză în Ungaria, datorită aderării complete a României la Schengen, eliminându-se astfel controalele de frontieră interne. Totuși, pentru a traversa granița, este necesar un document de călătorie valid (carte de identitate sau pașaport). Minorii români trebuie să îndeplinească cerințe specifice, precum declarații autentificate ale părinților, în funcție de cine îi însoțește.

În privința sănătății, asigurarea medicală este obligatorie pentru a beneficia de servicii medicale, iar vaccinările nu sunt impuse, dar se recomandă consultarea site-ului național de sănătate înainte de călătorie. În ceea ce privește regimul vamal, este important să se declare bunurile și sumele de bani care depășesc limitele admise.

Siguranța în Ungaria este relativ ridicată, cu recomandări de precauție în zonele aglomerate. În plus, traficul auto este reglementat, iar permisul românesc este valabil.

Călătorii trebuie să fie atenți la reglementările referitoare la vignete și taxe de drum.

Numere de urgență

În situații de urgență, în funcție de zona unde vă aflați, cele trei misiuni pot fi contactate la următoarele numere de urgență:

Adrese importante

Ambasada României în Ungaria - https://budapesta.mae.ro/contact

Adresa: 1146 Budapest, Thököly út 72 / Web: http://budapesta.mae.ro

Adresa: 1146 Budapest, Thököly út 72
Telefon informaţii consulare pentru cetățeni români: 0036-1-384 76 89 - Număr conectat direct la Centrul de Contact şi Suport, care este principalul instrument de soluţionare a solicitărilor cetăţenilor români din străinătate

Ambasada Ungariei în România
Str. Jean-Louis Calderon nr. 63-65, Sector 2, 020034 București
Tel: 031-62043-00/01/02; 021-311-1987
Fax: 021-3120467, 031-6204326
Email: mission.buc@mfa.gov.hu Web: https://bukarest.mfa.gov.hu
Program de lucru: luni–joi 08:00–16:30, vineri 08:00–14:00

Comisia Dunării
Adresa: Budapest Thököly ut 72 SZ, 1146 Budapest XIV
Telefon: +36 1 2680271; +36 1 1428394
Fax: +36 1 3436035

Consulatul General al României la Gyula
Adresă: 5700 Gyula, Strada Munkácsy, nr.12a
Web: http://gyula.mae.ro

Consulatul General al României la Szeged
Adresă: 6720 Szeged, Kelemen László utca 5
Web: http://szeged.mae.ro

Institutul Cultural Român la Budapesta
Adresa: 1146 Budapest, Izso utca 5
Telefon: +36 1 3832693
Fax: +36 1 3835345
E-mail: budapesta2@icr.ro
Web: http://www.icr.ro/budapesta/

Filiala Seghedin

Adresa: 6720 Szeged, Dugonics, tér 2
Telefon: +36 1 62550321
Fax: +36 1 62550320
E-mail: rki.szeged@invitel.hu
Web: http://www.icr.ro/seghedin/
Director: Ioana ANGHEL
Director adjunct: Andreea DOGARIU

 Citește și:
România, relații diplomaticeHaiti, destinație interesantă cu o cultură vibrantă