Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021 Localitățile cu cele mai mari creșteri/descreșteri ale populației rezidente. Date provizorii pentru Constanța (DOCUMENT)
Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021: Localitățile cu cele mai mari creșteri/descreșteri
31 Jan, 2023 12:02
ZIUA de Constanta
2710
Marime text
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Constanța de 656,0 mii persoane (655997 persoane), în scădere cu 28,1 mii locuitori (28085 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (339,4 mii, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (432,9 mii, reprezentând 66,0%).
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Constanța se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Fenomenul d e îmbă trânire a popula ției rezidente a României
Fenomenul de îmbătrânire s‐a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Constanța crescând la 42,2 ani (față de 40,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,2 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor, în ordine crescătoare, după vârsta medie la RPL2021, județul Constanța se plasează pe locul 17. În cadrul Regiunii Sud‐Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul Constanța având vârsta medie cea mai mică., transmite DSJ Constanța.
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere,sub 15 ani) în județul Constanța este 114,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 6,4.
Potrivit sursei citate, fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte. Structura p e localită ți a popula ției rezidente a jude țului Constanța
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Constanța față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021
Cele mai accentuate creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în comune.
Iar cele mai accentuate descreșteri creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în municipii și orașe. Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Constanța localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Valu lui Traian care a ajuns la o populație de 16617 persoane (cu 4241 persoane mai mult decât în 2011), comuna Cumpăna cu o populație rezidentă de 14757 persoane (cu 2424 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Lumina cu o populație rezidentă de 10770 persoane (cu 1822 persoane mai mult decât în 2011). Comuna Valu lui Traian rămâne pe primul loc la creștere, chiar dacă ne referim la creșteri în valori relative.
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Constanța (263707 locuitori, –7,1% față de populația din 2011) și municipiul Medgidia (34612 locuitori, –13,0% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ a rămas comuna Dumbrăveni, atât la acest recensământ, cît și la cel din 2011, cu numai 453 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s‐au recenzat 552 locuitori).
Cea mai mare comună din județ este comuna Valu lui Traian care a crescut față de RPL2011 cu 4241 persoane sau care și‐a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Orașul Negru Vodă este orașul cel mai mic din cadrul județului (4616 locuitori față de 5088 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Năvodari cu 34398 locuitori (înregistrând o creștere de 4,3%). Municipiul Constanța reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 263707 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 20165 persoane.
Între cele două recensăminte, cele mai mici modificări ale populației (până în 1%) s‐au înregistrat în 5 localități. Sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabel 2. Localitățile din județul Constanța care au înregistrat cele mai mici modificări de populație între cele două recensăminte
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s‐a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno‐culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și‐au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Mai multe detalii puteți afla accesând secțiunea Documente a materialului.
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Constanța se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Fenomenul d e îmbă trânire a popula ției rezidente a României
Fenomenul de îmbătrânire s‐a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Constanța crescând la 42,2 ani (față de 40,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,2 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor, în ordine crescătoare, după vârsta medie la RPL2021, județul Constanța se plasează pe locul 17. În cadrul Regiunii Sud‐Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul Constanța având vârsta medie cea mai mică., transmite DSJ Constanța.
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere,sub 15 ani) în județul Constanța este 114,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 6,4.
Potrivit sursei citate, fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte. Structura p e localită ți a popula ției rezidente a jude țului Constanța
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Constanța față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021
Cele mai accentuate creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în comune.
Iar cele mai accentuate descreșteri creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în municipii și orașe. Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Constanța localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Valu lui Traian care a ajuns la o populație de 16617 persoane (cu 4241 persoane mai mult decât în 2011), comuna Cumpăna cu o populație rezidentă de 14757 persoane (cu 2424 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Lumina cu o populație rezidentă de 10770 persoane (cu 1822 persoane mai mult decât în 2011). Comuna Valu lui Traian rămâne pe primul loc la creștere, chiar dacă ne referim la creșteri în valori relative.
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Constanța (263707 locuitori, –7,1% față de populația din 2011) și municipiul Medgidia (34612 locuitori, –13,0% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ a rămas comuna Dumbrăveni, atât la acest recensământ, cît și la cel din 2011, cu numai 453 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s‐au recenzat 552 locuitori).
Cea mai mare comună din județ este comuna Valu lui Traian care a crescut față de RPL2011 cu 4241 persoane sau care și‐a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Orașul Negru Vodă este orașul cel mai mic din cadrul județului (4616 locuitori față de 5088 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Năvodari cu 34398 locuitori (înregistrând o creștere de 4,3%). Municipiul Constanța reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 263707 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 20165 persoane.
Între cele două recensăminte, cele mai mici modificări ale populației (până în 1%) s‐au înregistrat în 5 localități. Sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabel 2. Localitățile din județul Constanța care au înregistrat cele mai mici modificări de populație între cele două recensăminte
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s‐a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno‐culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și‐au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Mai multe detalii puteți afla accesând secțiunea Documente a materialului.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii