RECORDER.RO Viața de ONG-ist a lui Călin Georgescu. Fonduri de la USAID și parteneriate cu Fundația Soros

„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un tânăr conservator care realizează emisiuni pe rețeaua X (fostul Twitter) și care este un apropiat al lui Elon Musk. A întărit aceste idei și într-un interviu acordat lui Alex Jones, un realizator de podcasturi conspiraționist, condamnat în SUA pentru că a răspândit știri false.

„Rețeaua lui Soros este legată de funcționarii publici, de forțele de ordine. Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a declarat Georgescu.

Călin Georgescu a avut același discurs și la Realitatea Plus, pe 16 februarie:

„În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână”.

Declarațiile pe care le face astăzi Călin Georgescu sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa. Vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.

În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție. A fost acuzat de angajații USAID că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.

Mirajul fondurilor străine

Imediat după căderea comunismului, problemele de mediu au devenit, în România, un teren fertil pentru atragerea de fonduri internaționale.

Țara noastră rămăsese cu o moștenire sulfuroasă: cinci regiuni industriale erau grav afectate de poluarea aerului, 80% din râuri aveau apa contaminată, agricultura intensivă produsese o eroziune profundă a solului și aveam un singur parc natural – Retezat. Acestea erau concluziile unui raport din 1991 al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

România a primit un sprijin extern considerabil pentru rezolvarea acestor probleme, iar responsabilitatea și-au asumat-o atât autoritățile statului, cât și societatea civilă. La începutul anilor ‘90 au apărut două partide verzi, precum și mai multe ONG-uri care se preocupau de ecologism.

Călin Georgescu a făcut carieră ca lider al unei astfel de organizații: Tineretului Ecologist din România (TER), care în primii doi ani de după Revoluție a fost aripa de tineret a partidului Mișcarea Ecologistă. În 1992, TER a devenit organizație non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat și internaționale. La acel moment, Georgescu era și consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu. Bifa, practic, ambele posturi pe care astăzi le critică vehement: era parte a sistemului politic care conducea România și membru al mediului ONG care beneficia de fonduri externe.


În acei ani, Tineretul Ecologist din România (TER) s-a ocupat cu diverse acțiuni, de la activități educaționale și simpozioane, până la monitorizări de mediu și scrierea de rapoarte înaintate autorităților.


Articol din ziarul „Cotidianul”, 22 mai 1995În 1994, Uniunea Europeană a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru „familiarizarea cu practicile democratice” și pentru susținerea societății civile din România. Printre proiectele câștigătoare s-a numărat și cel propus de Tineretul Ecologist din România: „Promovarea implicării tineretului în luarea deciziilor la nivel comunitar“.

Tot în 1994, organizația lui Călin Georgescu a primit alte fonduri PHARE, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre. 

„Marea Neagră nu mai suportă nimic. Multe specii de peşti au dispărut sau sunt în pericol. În urma unui genocid ecologic ordonat de Ceauşescu, delfinii au fost împuşcaţi mişeleşte”, declara într-o conferință de presă Călin Georgescu, citat de „România liberă”.

Nu există nicio dovadă a faptului că în perioada comunistă delfinii din Marea Neagră au fost împușcați. Problemele din Marea Neagră în timpul lui Ceaușescu erau pescuitul intensiv și poluarea, care au afectat, într-adevăr, viața marină și unele specii de pești.



De fonduri PHARE a beneficiat și în 1996, prin nou înființatul Centru de Demonstrație, Instruire și Cercetare pentru Agricultură Durabilă din Făgăraș. Activitatea instituției urma a fi coordonată de TER, prin președintele Călin Georgescu, informa „Cotidianul”. De altfel, primul loc de muncă al lui Georgescu, în perioada 1986-1990, a fost la Institutul de Îmbunătățiri Funciare din Făgăraș.

Parteneriat cu Fundația Soros

În anii ‘90, Călin Georgescu nu rata nicio oportunitate de a colabora cu organizațiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României. Printre aceste organizații se număra și Fundația Soros, pe care Georgescu o blamează astăzi atât de categoric. 

În 1995, publicația locală „Jurnal bihorean” consemna că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”. Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu și fundația lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.

Articolul integral poate fi citit pe recorder.ro