Refacerea falezei de la 2 Mai, uitata prin sertarele functionarilor

Timpul trece, leafa merge

Erodarea avansata a sectorului de faleza dintre 2 Mai si Vama Veche este cunoscuta de ani de zile * Cu mai mult de sapte ani in urma, Consiliul Judetean Constanta a solicitat intocmirea unui studiu de impact in vederea urbanizarii zonei * In documentatia intocmita atunci era precizata situatia, dar si solutiile de rezolvare * Din fel de fel de motive, faleza 2 Mai-Vama Veche nu a beneficiat de aplicarea acestor proiecte nici pana in ziua de azi * Principala cauza: lipsa banilor * Reporterii cotidianului nostru au intrat in posesia unor studii de impact de atunci, despre care nimeni nu mai stie nimic * Ba, mai mult, la DADL, unii dintre angajati ne-au intrebat daca nu cumva l-am facut noi pe calculator

Directia Apelor "Dobrogea - Litoral" Constanta anunta in urma cu aproximativ o saptamana, ca pe o noutate formidabila, existenta pericolului de surpare a falezei pe sectorul cuprins intre Vama Veche si Pescarie - 2 Mai. In comunicatul inaintat presei, conducerea DADL preciza ca autoritatile locale au fost sesizate, fiind luata in acelasi timp si decizia amplasarii de panouri de avertizare pentru a atentiona populatia in vederea evitarii plimbarilor pe faleza. Se preciza de asemenea ca amplasarea panourilor de avertizare in zona periculoasa este o solutie de prim moment, urmand ca DADL, in colaborare cu autoritatile locale sa gaseasca o modalitate permanenta de inchidere a sectorului de faleza in cauza. Nici vorba insa de o eventuala solutie de stopare a fenomenului de eroziune costiera si implicit de surpare a falezei respective. Fenomenul de eroziune costiera nu reprezinta o noutate pentru DADL, pentru autoritatile locale constantene si nici pentru Ministerul Mediului. In urma cu sapte ani spre exemplu, Consiliul Judetean Constanta a comandat un "Studiu de impact pentru plan urbanistic zonal litoral" pe zona 2 Mai - Vama Veche, avand ca proiectant faza PUZ firma S.C. ARHICO S.R.L. Constanta. Scopul proiectului era reprezentat de ocuparea zonei cu constructii pentru valorificarea potentialului turistic al zonei determinat de vecinatatea marii, de microclimatul specific. Zona studiata era delimitata atunci la est de Faleza Marii Negre, neamenajata, fiind o faleza abrupta, la vest de traseul DN 39, la sud de limita sudica a zonei construite a satului Vama Veche si de unitatea militara. Zona studiata avea suprafata de 125,73 ha si cuprinde vatra satului Vama Veche si terenul parcelat conform Lg 18/1991 intre sosea si malul marii. Zona supusa eroziunii despre care sunt prezentate datele din comunicat este cea cuprinsa intre 2 Mai - Pescarie si subunitatea militara 2 Mai apartinand de UM 2003, continuandu-se spre sud inca circa doi metri. Desigur, ca orice studiu de impact s-au cheltuit bani, nu jucarie.

Situatia se putea rezolva de mult

In cadrul subcapitolului referitor la datele generale privind conditiile de intocmire a studiului se precizeaza ca "malul marii, in prezent neamenajat, supus eroziunii se propune la sistematizare astfel incat actuala faleza abrupta sa fie amenajata cu taluz, iar in mare sa se intreprinda lucrari de protectie a malului". Prin Planul Urbanistic Zonal se propunea realizarea de constructii de locuit, constructii turistice, dotari specifice zonei de locuit, dotari administrative, politie, biserica, centrala telefonica, banca, circulatie. Toate aceste lucrari se fac insa pe terenul ce rezulta dupa sistematizarea verticala aplicata falezei prin consolidarea si prin taluzarea acesteia. Descrierile principalelor propuneri urbanistice fac referire in primul rand la "pregatirea terenului pentru a-l face carosabil", ulterior fiind data explicatia "pregatirea terenului consta in lucrarile de amenajare a falezei, de consolidare si protectie a malului". In plus, in cadrul subcapitolului "Realizarea si functionarea obiectivelor propuse in proiect", in cadrul primei etape se precizeaza ca "amenajarea si protectia malului consta in taluzarea malului, construirea de ziduri de sprijin si a digurilor si epiurilor. La momentul realizarii studiului, la capitolul elemente de geologie se faceau mentiuni referitoare la existenta fenomenelor de alunecare existente sau in stadiu incipient, existenta zonelor afectate de prabusiri si diminuarea suprafetei plajelor, constatandu-se ca in ultimii doi ani, perioada in care s-au executat masuratori topografice, marea, prin eroziune, a inaintat in uscat cu o rata medie de 4,40 m la nivelul intregii zone, afectand suprafata plajei, stabilirea versantului si producand adancirea apei prin levigarea nisipurilor fine, dinspre nord spre sud, dinspre tarm spre larg. Analiza acestor rezultate a condus la concluzia ca acest nivel liotologic este foarte activ, ceea ce explica fenomenele de desprindere si prabusire prin surplombare in zonele de faleza cu versanti inalti. Studiul de impact nu numai ca prezinta situatia existenta la momentul respectiv dar, la capitolul "concluzii si recomandari" se precizeaza faptul ca "din observatiile de teren se constata ca faleza, in special faleza inalta, incepand dinspre nord, de la unitatea militara spre sud, prezinta o stabilitate precara, desprinderile si prabusirile fiind active, iar zona mai putin inalta este agresata de componenta de eroziune a curentului litoral conducand la diminuarea suprafetei plajelor si la erodarea taluzurilor deci la inaintarea marii spre uscat in mod sistematic". Mai mult, se precizeaza ca faleza studiata dintre cele 2 localitati nu a fost niciodata obiectul unor lucrari de amenajare - consolidare, fiind oferite in acelasi timp si cateva variante de propuneri de sistematizare, atat a zonelor de faleza inalta cat si acelor joase. Solutiile propuse de firma de proiectare fac referire la realizarea unor taluzuri cu panta de 1:1,50, la piciorul taluzului dinspre mare realizarea unui zid de sprijin de greutate cu parament amonte intoarceval, fundat in stratul de calcar degradat sub forma de bolovani dupa eliminarea prin excavare a zonei alterate. Aceasta varianta de sistematizare are drept scop preluarea eforturilor de impingere activa de catre zidul de sprijin si de eliminare a posibilitatii de alunecare spre mare a masivului de pamant. S-a constatat ca valorile factorilor de stabilitate, in conditiile cele mai defavorabile sunt subunitare, deci versantul este instabil, daca nu este sistematizat si protejat. Exista de asemenea si propunerea de sistematizare a falezei prin realizarea a 2 taluzuri cu panta dar si una pentru zona cu faleza mai putin inalta de la Vama Veche. La subcapitolul "Lucrari de protectie a malului zonei studiate" se aminteste ca protejarea malului presupune realizarea unor lucrari de tip: sisteme de protejare, diguri penetrabile din stabilopozi si blocuri evidate, diguri din blocuri evidate tip I pe un postament din blocaj de piatra bruta 20-100 kg, executarea unui ponton din beton armat pentru acostarea si realizarea unui drum acvatic, realizarea si executarea unor ziduri de sprijin cu barbacane si umpluturi din piatra bruta pentru atenuarea si amortizarea efectului distructiv al valurilor. Deci solutiile existau inca de acum sapte ani.

Lipsa fondurilor, eternul motiv

Studiul de impact a ramas, pana in ziua de azi, un simplu studiu, uitat prin sertare de functionari uituci, sau dezinteresati, astfel ca nici una dintre propunerile de sistematizare nu a fost aplicata. Surpriza este si alta: aproape nimeni nu mai stie de acest studiu de impact. Ba mai mult: cineva de la DADL chiar ne intreba daca nu am facut noi aceste documente pe calculator. Potrivit celor declarate de reprezentanti ai Directiei Apelor Dobrogea-Litoral nici in viitorul foarte apropiat, propunerile de sistematizare a zonei respective nu vor fi acceptate. Motivul invocat il reprezinta, dupa cum se obisnuieste de multa vreme in Romania, lipsa fondurilor. Fenomenul eroziunii, care se pare ca a atins intreaga zona costiera, necesita investitii extrem de mari. In plus, zona de faleza cuprinsa intre 2 Mai - Vama Veche nu se afla in prezent pe lista prioritatilor. Pana in acest moment, zonele costiere de-a lungul carora au fost efectuate astfel de lucrari au fost statiunile Venus si Olimp. De asemenea, DADL beneficiaza de un proiect cu finantare japoneza, proiect care presupune intr-o prima faza studiile de fezabilitate, incercandu-se in acelasi timp si promovarea refacerii zonei Agigea - Eforie Sud. Reprezentantii DADL au precizat ca cel mai probabil, lucrari de sistematizare in zona falezei 2 Mai- Vama Veche vor fi efectuate peste doi-trei ani, costurile pentru o asemenea lucrare urcand pana la suma de 15 milioane de dolari. Potrivit reprezentantilor, DADL a inaintat in numeroase randuri memorii si sesizari atat catre administratia primariilor locale cat si ministerelor. Conform Ordonantei de Urgenta 202 din decembrie 2002, gospodarirea, protectia, dezvoltarea durabila si restaurarea zonei costiere reprezinta actiuni de interes general. Din Comitetul National al Zonei Costiere care coordoneaza activitatile privind protectia acestei zone fac parte specialisti din diferite ministere. Cu toate acestea, pentru problema eroziunii zonei costiere nu a fost gasita inca o rezolvare concreta. Pe lista responsabililor ar putea fi adaugate si autoritatile locale, falezele amenajate intrand in aria lor de responsabilitati. Autorizarea constructiilor in imediata apropiere a falezelor contribuie major la degradarea portiunilor de sol respective. Pana la gasirea unor solutii, faleza 2 Mai- Vama Veche va ramane inchisa.