Reguli locale pentru un viitor verde România, fără lege unitară privind ocuparea abuzivă a locurilor de încărcare pentru mașinile electrice

În contextul tranziției către un transport mai prietenos cu mediul și al creșterii accelerate a numărului de vehicule electrice și hibride plug-in înmatriculate în România, autoritățile locale au fost nevoite să intervină legislativ pentru a asigura un cadru coerent de utilizare a stațiilor de încărcare și a locurilor de parcare aferente acestora. Una dintre cele mai frecvente probleme semnalate este ocuparea abuzivă a acestor spații de către vehicule care nu sunt electrice sau plug-in hibrid, ori de către autovehicule electrice care, deși sunt parcate pe aceste locuri, nu sunt conectate la stația de încărcare, potrivit Legal Badger.

Lipsa unui cadru legislativ național

În prezent, România nu dispune de o lege națională care să reglementeze în mod clar și unitar sancționarea acestor comportamente abuzive. Această lipsă de reglementare la nivel central a determinat autoritățile publice locale să își asume responsabilitatea de a elabora și adopta propriile reguli, adaptate specificului fiecărei comunități. Astfel, fiecare unitate administrativ-teritorială are competența de a stabili condițiile de utilizare a locurilor de încărcare, precum și sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare.
 

Această descentralizare a condus, inevitabil, la o fragmentare legislativă: municipiile mari precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași au implementat reguli distincte, ceea ce poate genera confuzie în rândul șoferilor care tranzitează mai multe orașe.
 

Reglementări locale: de la marcaje clare la sancțiuni dure

Pentru a preveni utilizarea abuzivă a locurilor destinate exclusiv încărcării vehiculelor electrice, consiliile locale au introdus obligații stricte atât pentru utilizatori, cât și pentru operatorii stațiilor de încărcare. Printre principalele măsuri se numără:

• Semnalizarea vizibilă a locurilor de încărcare, atât prin marcaje rutiere orizontale, cât și prin indicatoare verticale. Lipsa acestei semnalizări poate complica aplicarea sancțiunilor și poate crea ambiguități în interpretarea regulilor.

• Afișarea tarifelor și a duratei maxime de utilizare, impusă operatorilor stațiilor, pentru a asigura transparență și o utilizare corectă a infrastructurii.

• Limitarea timpului de staționare pe aceste locuri strict la durata efectivă a încărcării, după care conducătorii auto sunt obligați să elibereze spațiul.

Amenzi și măsuri complementare

În cazul nerespectării acestor reguli, autoritățile locale pot aplica o gamă variată de sancțiuni. De exemplu, în București, Consiliul General a stabilit amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru persoane fizice și între 1.000 și 1.500 de lei pentru persoane juridice care ocupă ilegal locurile de încărcare.

Pe lângă sancțiunile pecuniare, autoritățile pot dispune:

• Ridicarea vehiculului aflat în staționare neregulamentară, în baza art. 64 din O.U.G. nr. 195/2002, o măsură menită să deblocheze rapid infrastructura și să descurajeze comportamentele abuzive;

• Blocarea roților autoturismelor parcate neregulamentar, o măsură preventivă, urmată de achitarea unei taxe de deblocare, pe lângă amenda primită.
   

Tehnologia, aliat în monitorizarea locurilor de încărcare

Pentru a spori eficiența gestionării acestor locuri, unele administrații locale au început să adopte soluții tehnologice. Printre acestea se numără senzorii de ocupare, care pot detecta în timp real prezența unui vehicul într-un loc de încărcare și dacă acesta este efectiv conectat la rețea. Aceste tehnologii pot contribui la aplicarea mai promptă a sancțiunilor și la o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente.
 

Necesitatea unei reglementări naționale

În lipsa unei legislații unitare la nivel național, România se confruntă cu o aplicare inegală a sancțiunilor pentru ocuparea ilegală a stațiilor de încărcare. Această situație afectează nu doar coerența legislativă, ci și eficiența infrastructurii de mobilitate electrică, în plină dezvoltare.

O reglementare națională ar putea uniformiza cadrul legal, stabilind reguli clare, aplicabile în mod egal pe întreg teritoriul țării, astfel încât utilizatorii de vehicule electrice să beneficieze de un acces echitabil și neîngrădit la facilitățile de încărcare.

 

PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise

 
Citește și

Cod Rutier mai dur Amenzi de până la 3.000 de lei și permis suspendat pentru greșeli aparent minore