Relații diplomatice 17 martie, Ziua Sf. Patrick și a Irlandei - țara insulară a muzicii, dansului, dar și a unor oameni speciali (FOTO+VIDEO)

 

• Irlanda, o țară insulară aparte, cu o istorie veche și tumultuoasă, ce ne fascinează prin moștenirea ei celtică, cu muzica ei deosebită și dansurile pline de ritm.
• Ziua de 17 martie are o semnificație importantă pentru Irlanda, dar și pentru toate comunitățile în care locuiesc irlandezi, unde cu toții celebrează ziua Sf. Patrick, sfântul ocrotitor al țării și în același timp, Ziua Națională, aleasă special la aceeași dată.
• La origini o sărbătoare catolică, în zilele noastre această festivitate e mai degrabă dedicată întregii culturi irlandeze și este sărbătorită cu fast atât în Irlanda și Marea Britanie, cât și în Statele Unite.

 
 
 
Irlanda este un stat insular cu o istorie veche și tumultuoasă, ai cărei actuali locuitori continuă să ne fascineze. Se pot spune foarte multe despre această țară deosebită, însă materialul de față va cuprinde pe cât posibil esențialul.
 
Irlanda sărbătorește pe 17 martie Ziua Națională și Sf. Patrick, sfântul ocrotitor al Irlandei. La origini o sărbătoare catolică, în zilele noastre această festivitate e mai degrabă dedicată întregii culturi irlandeze și este sărbătorită cu fast atât în Irlanda cât și în diaspora irlandeză din toată lumea, dar mai ales în Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
 
Irlanda este cunoscută pentru tradițiile și folclorul său bogat, de la spiridușii săi până la legendele brodate în jurul Sf. Patrick, dar și adevăruri istorice la fel de interesante. Însă Irlanda nu este numai patria legendelor, a muzicii și a dansurilor sale frumoase, țara se confruntă cu probleme perene, care țin de emigrație, identitate culturală și relațiile sale cu Irlanda de Nord ce este parte componentă a Marii Britanii.
 
Ziua Națională de ziua Sf. Patrick și rolul lui în istoria irlandeză
 

Sărbătoarea Sfântului Patrick era celebrată de irlandezi ca un soi de zi naţională încă din secolele IX-X, dar ziua oficială a fost inclusă în calendarul catolic abia la începutul secolului al XVII-lea. În 1903, Ziua Sfântului Patrick a devenit sărbătoare naţională în Irlanda, iar în anii ’90 a apărut şi Festivalul Sf. Patrick.

Sfântul Patrick s-a născut în secolul al IV-lea în Britannia romană, dar este capturat de irlandezi şi ţinut captiv pe insulă timp de 6 ani. A reușit să scape, dar s-a reîntors pe insula irlandeză pentru a-i creștina pe locuitorii ei, care în acele vremuri aveau alte credințe. La momentul morții sale, în data de 17 martie, sfântul deja ridicase mânăstiri, biserici și școli. Multe legende s-au născut în jurul lui, dar ce este cert este că a avut un rol semnificativ în creștinarea poporului irlandez. La început, ziua Sf. Patrick se ținea prin slujbe religioase și post.





Emigranții irlandezi din SUA au transformat ziua Sf. Patrick într-o sărbătoare mult mai largă, ținută cu fast și care s-a extins la o mică „vacanță”, ce se ține timp de 4 zile. Mult mai recent, toate obiceiurile legate de această sărbătoare se învârt în jurul culorii verzi, deși inițial albastrul era culoarea asociată Sf. Patrick.

 
Relațiile diplomatice cu România
 
Relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România și Irlanda au fost stabilite la 18 aprilie 1990. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Ambasada României din Dublin a fost înfiinţată la 20 mai 1994. Ambasada Irlandei la Bucureşti a fost deschisă la 15 august 2005.
 
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Irlanda este Laurențiu-Mihai Ștefan, începând din 2021.
 
 Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Irlandei în România este Brendan Ward, din octombrie 2023.
 
Țară înconjurată de ape cu o populație de 4.6 milioane locuitori
 
Irlanda este o insulă în NV Europei, având ca vecin terestru doar Irlanda de Nord, ce aparține Marii Britanii. Celelalte granițe ale sale sunt  țărmul Oceanului Atlantic, la sud aflându-se Marea Celtică, la sud-est Canalul Sfântul Gheorghe, și la est Marea Irlandei.
 
Suprafaţă totală a țării este de 84.421 km pătrați, cu o populație de 4.588. 252 locuitori, estimată în 2011.






În zona de vest, peisajul constă mai ales din faleze abrupte, dealuri și munți. Câmpiile din centru sunt acoperite cu depozite glaciale de argile și nisip, precum și de zone mlăștinoase întinse și câteva lacuri. Cel mai înalt punct este Carrauntoohil (1.038 m), aflat în lanțul muntos Macgillycuddy's Reeks⁠ din sud-vest. Râul Shannon, care străbate câmpia centrală, este cel mai lung râu din Irlanda, cu o lungime de 386 km. Coasta vestică este mai accidentată ca cea estică, cu numeroase insule, peninsule, capuri și golfuri.

Capitala este la Dublin,  aflată în estul insulei, a cărei arie metropolitană găzduiește aproximativ un sfert din cei 4,6 milioane de locuitori ai țării.
 
Principalele orașe sunt Dublin, Cork, Limerick și Galway.





 
Limbi oficiale sunt irlandeza (Gaelic) și engleza. Alte limbi vorbite în Irlanda sunt Shelta⁠, combinație de engleză cu irlandeză vorbită de populațiile nomade denumite Irish Travellers⁠, și un dialect de scots vorbit de unii dintre urmașii coloniștilor scoțieni din Donegal.

Moștenirea celtică încă mai stă la baza genomului majorității irlandezilor. Tradiția gaelică s-a extins și a devenit în timp dominantă. Irlandezii au o combinație de origini gaelică, nordică, anglo-normandă, engleză, scoțiană, franceză și galeză.

Religia predominantă este creștinismul, cel mai mare cult creștin fiind Biserica Romano-Catolică. În 2011, 84,2% din locuitori se identificau ca romano-catolici, 4,6% ca protestanți sau de altă confesiune creștină, 1,1% ca musulmani și 6,2% ca persoane fără religie.





Totuși, libertatea religioasă este un drept garantat prin Constituție, în același timp nu este stabilită o biserică oficială de stat.
Sfântul Patrick este singurul recunoscut pe scară largă ca sfânt protector al țării. Ziua Sfântului Patrick se sărbătorește la 17 martie în Irlanda și în străinătate ca zi națională a tuturor irlandezilor, cu parade și alte sărbători, fiind sărbătorit în mai multe țări decât orice altă festivate națională.
 
Sistem politic

Irlanda este o republică parlamentară formată din 26 de departamente. Prim-ministrul (Taoiseach, în irlandeză) este șeful guvernului, este numit de Camera Inferioară (Dail) și deține puteri executive. Președintele este șeful statului și are atribuții în principal ceremoniale.

Parlamentul are 2 camere (Camera Inferioară și Camera Superioară).

Președintele Irlandei este Michael Daniel Higgins, iar șeful guvernului este Simon Harris. 
 
Din punct de vedere administrativ, Irlanda este împărţită în 26 districte.
 
Înființarea statului a avut o istorie lungă și plină de provocări
 
Statul irlandez a avut o naștere destul de lungă și complicată în care imixtiunea engleză, dar și cea a vikingilor au avut un rol important.
Istoria scrisă a insulei începe însă după ce exploratorii Greciei antice au ajuns în regiune. Apoi cucerirea romană a Britanniei a atras atenția acestei puteri a lumii antice asupra regiunii. Iulius Cezar consemnează în Commentarii de Bello Gallico poziția corectă, la vest de Britannia, a insulei pe care o denumea Hibernia.

Primele referiri clare la evenimente ce s-au petrecut pe insulă, asociate începutului Evului Mediu Timpuriu, apar pe la începutul secolului al V-lea e.n., odată cu creștinarea teritoriului. Procesul de creștinare a Irlandei a fost unul îndelungat, Patrick și Palladius fiind principalii misionari cunoscuți de istorie. De-a lungul Evului Mediu Timpuriu, Irlanda era omogenă etno-cultural, fiind locuită de triburile celtice agrariene ale galilor.

Până în secolul al XVII-lea, puterea politică era împărțită între așa numite alianțe între clanuri. Astfel au găsit insula primii invadatori vikingi, sosiți în anul 795.

La început, vikingii au sosit doar în expediții de pradă, dar ulterior, spre mijlocul secolului al IX-lea, și-au construit porturi fortificate pentru iernat. Însuși orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași secol. În 902, două regate celtice și-au unit forțele pentru a-i izgoni pe vikingi, cucerind Dublinul (Áth Cliath), dar victoria lor a fost vremelnică, navigatorii nordici revenind în 914. Perioada vikingă a dus la căsătorii mixte și împrumuturi culturale, deși a fost marcată de numeroase conflicte între regii celți autohtoni și cuceritorii nordici. În cele din urmă, în 980, Dublinul, devenit centru de putere al vikingilor, a fost cucerit de gaélii conduși de Máel Sechnaill mac Domnaill, lăsând însă în urmă unele formațiuni statale ale hiberno-nordicilor (regi de origine mixtă celto-vikingă).

În perioada Evului Mediu, teritoriul irlandez a fost permanent marcat de conflicte religioase şi războaie cu Coroana britanică.  În anul 1801 Irlanda este declarată, în mod oficial, parte a Regatului Unit. Însă pe parcursul   secolului XIX şi începutul secolului XX mişcările pentru independenţă au luat amploare conducând la crearea, în 1922, a Statului Liber Irlandez, care în 1949 devine republică și părăsește Commonwealth-ul. De atunci Irlanda s-a integrat cu restul statelor din  vestul Europei, în 1973 a intrat în Comunitatea Economică Europeană (organizație precursoare a Uniunii Europene de astăzi). Irlanda este și astăzi stat membru al Uniunii Europene, dar a ales să rămână în afara Spațiului Schengen. Frontiera cu Regatul Unit poate fi traversată liber fără pașaport datorită Common Travel Area⁠, o zonă cu statut similar spațiului Schengen, formată din insulele Irlanda, Marea Britanie, Insula Man și Insulele Canalului. Se practică însă legitimarea călătorilor în porturi și aeroporturi.
 
În chestiunea Irlandei de Nord, guvernele britanic și irlandez au încercat să găsească o rezolvare pașnică a conflictului violent în care erau implicate numeroase trupe paramilitare și Armata Britanică în Irlanda de Nord, conflict denumit „The Troubles”. Un acord de pace pentru Irlanda de Nord, denumit Acordul din Vinerea Mare, a fost aprobat în 1998 prin referendumuri în cele două părți ale insulei. Ca parte a acordului de pace, revendicarea teritorială asupra Irlandei de Nord din articolele 2 și 3 ale Constituției Irlandei au fost abrogate prin referendum.
 
Economia Irlandei, un salt de la o țară agrară la unul din cele mai ridicate PIB -uri din UE
 
Economia țării s-a bazat mult pe agricultură o perioadă de timp, aceasta fiind și principala cauză a emigrării populației irlandeze în Statele Unite, în principal, mai ales în perioada foametei din secolul 19.

Ulterior, economia irlandeză s-a transformat foarte mult din anii 1980 dintr-una predominant agrară într-o economie modernă, concentrată pe industrii și servicii de înaltă tehnologie. Irlanda a adoptat moneda euro în 2002, împreună cu unsprezece alte state membre ale Uniunii Europene.

Irlanda se situează pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, cu un PIB de 79 300 EUR, cu mult peste media UE (37 600 EUR). PIB-ul țării reprezintă 3 % din PIB-ul total al UE. Potrivit Comisiei Europene, PIB-ul Irlandei a continuat să crească și în perioada pandemiei, de la 356 miliarde EUR în 2019, la 377 miliarde EUR în 2020 (echivalentul uei creșteri de 5,9%), 423 miliarde EUR în 2021 (mai mare cu 13,7% decât în 2020) și 475 miliarde EUR în 2022 (mai mare cu 12,2% față de 2021). 




Activitățile multinaționalelor cu sediul în Irlanda au făcut din ea unul dintre cei mai mari exportatori de agenți farmaceutici, aparatură medicală și servicii software din lume. Cele mai importante companii care au ales Irlanda drept sediu pentru investiţii, ca urmare a unei politici fiscale irlandeze foarte atractive pentru companii, sunt Google, Apple, Facebook, Wyeth Research, AXA Insurance, Amazon, Yahoo şi Siemens, Microsoft, Dell, Pfizer, Citigroup, Palm etc. Aceste investiţii sunt dispersate pe teritoriul întregii ţări.

Exporturile Irlandei provin și de la activitățile unor mari companii irlandeze (cum ar fi Ryanair, Kerry Group⁠ și Smurfit Kappa Group⁠ și exporturile de resurse minerale. Din acest punct de vedere,  Irlanda este al șaptelea cel mai mare producător de concentrați de zinc și al doisprezecelea cel mai mare producător de concentrați de plumb.
 
Turismul contribuie cu circa 4% din PNB și este o sursă importantă de locuri de muncă, cu peste 200.000 de angajați.
 
Personalități irlandeze cu impact în cultura mondială

Irlanda a adus o importantă contribuție literaturii universale, atât în limba engleză cât și în cea irlandeză. Opera literară modernă irlandeză de ficțiune a început odată cu publicarea în 1726 a romanului Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift.

De asemenea, scriitorul Bram Stoker a rămas celebru ca autor al romanului Dracula din 1897. James Joyce și-a publicat cea mai faimoasă operă, Ulise în 1922, o interpretare a Odiseei cu acțiunea în Dublin. Tot în lumea literaturii s-au remarcat și laureații Premiului Nobel pentru Literatură William Butler Yeats și Seamus Heaney (născut în Irlanda de Nord, dar locuitor al Dublinului).




Desigur că nu putem să nu reamintim și de muzica și dansurile irlandeze, care au rămas vibrante, în ciuda curentului globalist și care au reușit să păstreze numeroase aspecte tradiționale. Stepul irlandez⁠ popularizat de show-ul Riverdance, este notabil pentru mișcările rapide din picioare, cu corpul și brațele în mare parte nemișcate.

Muzica irlandeză a influențat diferite genuri muzicale, cum ar fi country-ul american și muzica roots, și până la un punct și rockul modern. Irlanda a produs și mulți artiști cunoscuți pe plan internațional în alte genuri, cum ar fi rock, pop, jazz și blues, printre cei mai importanți numărându-se cei de la U2, Sinéad O'Connor, Van Morrison, Enya și The Cranberries.
 
Două situri istorice irlandeze sunt incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO: Ansamblul arheologic „Cotul Boyne-ului”⁠ (1993), ce cuprinde elemente de artă megalitică preistorică și complexul monastic insular Skellig Michael (1996).
 
Sursa video: You Tube



Citește și
România, relații diplomaticeSfânta Lucia, un mixt cultural și etnic în Caraibe (Galerie FOTO)