„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Inedita metodă pentru consolidarea Palatului Victoria. Lucrări realizate de compania ce restaurează Cazinoul (GALERIE FOTO)

 
 

• Palatul Victoria este cunoscut mai degrabă drept clădirea Guvernului și a fost inclus în lista monumentelor istorice în anul 2004.
• De reabilitarea clădirii s-a ocupat compania bucureșteană Aedificia Carpați, ce restaurează, în prezent, Cazinoul din Constanța, și partenerii săi pentru acest proiect.
• Un aspect inedit în desfășurarea lucrărilor a fost faptul că, dată fiind natura activității desfășurate în Palatul Victoria, lucrările de reabilitare s-au desfășurat fără întreruperea activității Guvernului.
• La momentul desfășurării lucrărilor de la Palatul Victoria a fost folosită o metodă nouă pentru consolidarea clădirii.
• Soluția de consolidare cuprinde o componentă clasică, ce constă în consolidarea perimetrală a structurii cu diafragme din beton armat și o componentă nouă, prin introducerea unui sistem elastic cu amortizoare TCMS , care permite reducerea efectelor acțiunii seismice cu până la 40%.

 
 
Guvernul României își desfășoară activitatea în cadrul Palatului Victoria, monument istoric și bijuterie arhitecturală a Bucureștilor, clădire consolidată și readusă la viață de compania bucureșteană Aedificia Carpația, firmă care, în prezent, desfășoară lucrările de reabilitare pentru Cazinoul din Constanța.
 
La momentul desfășurării lucrărilor de la Palatul Victoria, dată fiind importanța activității Guvernului, inginerii au fost nevoiți să implementeze soluțiile de reabilitare fără a afecta activitatea acestuia.
 
Ancorați în prezentul imediat și, oarecum, superficiali în abordare, avem tendința de a privi clădirile prin prisma a ceea ce ele reprezintă, mai degrabă decât pentru identitatea lor în sine. Așa se întâmplă și cu Palatul Victoria, monument istoric a cărui frumusețe cade pe plan secund, când se transmit informații legate Guvernul României post-decembriste, instituție pe care o adăpostește cu generozitate și clasă din 1990.
 
De pildă, poate puțini sunt cei care știu că Palatul Victoria, cunoscut mai degrabă drept clădirea Guvernului, a fost inclus în lista monumentelor istorice în anul 2004.
 
Cu siguranță, și mai puțini sunt cei ce știu, că la momentul reabilitării sale, proiect desfășurat de Aedificia Carpați și partenerii săi în anii 2009 – 2010, a fost folosită o metodă nouă pentru consolidarea clădirii. Zonele in care s-au făcut intervenții pentru consolidarea clădiri reprezintă 20% din totalul suprafeței, pentru restul suprafeței de 80% din zonele neafectate de consolidarea clădirii, sunt necesare lucrări de reabilitare si restaurare.




Soluția de consolidare cuprinde o componentă clasică, ce constă în consolidarea perimetrală a structurii cu diafragme din beton armat și o componentă nouă, prin introducerea unui sistem elastic cu amortizoare TCMS , care permite reducerea efectelor acțiunii seismice cu până la 40%.
 
Foarte interesant, din cauza naturii instituției publice pe care o găzduiește Palatul Victoria, lucrările s-au desfășurat fără întreruperea activității din Palat.
 
Bombardat la scurtă vreme de la inaugurare
 
Istoria Palatului Victoria a început să se scrie din anul 1937, fiind proiectul arhitectului Duiliu Marcu, realizat în stil neo-clasic. Inițial, clădirea era destinată Ministerului de Externe.
 

Proaspăt ridicat în 1944, Palatul Victoria a fost avariat în timpul bombardamentelor asupra Bucureștiului, din cel de-al Doilea Război Mondial, astfel că a fost nevoie ca lucrările, relativ proaspăt încheiate, să fie reluate.
 
În cele din urmă, lucrările au fost finalizate în 1952, când Palatul Victoria a devenit sediul Ministerului de Externe și, totodată, al Consiliului de Miniștri.
 
După evenimentele din decembrie 1989, Palatul a adăpostit primul guvern al României post-decembriste, destinația sa rămânând neschimbată până în ziua de azi. În anul 2004, așa cum menționam anterior, Palatul Victoria a fost înscris în Lista monumentelor istorice.
 
Potrivit arhitectului Duiliu Marcu, citat pe pagina oficială a Guvernului României, atât interioarele, cât și fațadele Palatului Victoria ilustrează „preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă“.
 
Conform aceleiași surse, inițial, fațada principală era, ca și fațadele laterale, îmbrăcată cu plăci de marmură de Carrara și avea pe cele două plinuri laterale panouri decorative sculptate, din același material; în urma avariilor provocate de bombardamentul din 1944, cele două panouri au fost suprimate, iar fațada principală a fost refăcută cu plăci de travertin.
 
Cele cinci blocuri de 96 de tone
 
De altfel, îmbinarea tradiției arhitecturii naționale cu formele arhitecturii contemporante este una dintre mărcile arhitectului Duiliu Marcu.
 
În cei 70 de ani de existență, clădirea a suferit însă uzură fizică, dar și morală, așa încât s-a impus consolidarea acesteia.
 
Lucrările de consolidare au fost desfășurate de societatea Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect și a cuprins aspecte inedite.


 
Astfel, este de menționat că lucrările s-au desfășurat fără întreruperea activității din Palatul Victoria, totul fiind posibil grație unei tehnologii adaptate condițiilor speciale impuse.
 
Procesul de consolidare a constat în Combinația dintre sistemul de consolidare convențional și aplicarea sistemului TCMS - Mase de echilibrare.
 
Acest sistem de la Palatul Victoria constă din cinci blocuri de masă, realizată din beton armat (fiecare având o masă de 96 de tone), fiind așezate pe câte șase rulmenți de alunecare. Acești rulmenți sunt puși deasupra stâlpilor existenți care suportă greutatea pe direcție verticală.
 


Fiecare bloc este conectat elastic la structura de rezistență existentă, în ambele direcții orizontale, cu elemente de arc. Pentru fiecare unitate sunt folosite patru amortizoare vâscoase, acest sistem reduce răspunsul structural cu până la 40%. După probe si măsurători, aceste blocuri au fost acoperite cu luminatoare vizitabile.
 
Astfel se reduc volumul de consolidare clasică și costurile consolidării.
 
Așadar, când mai privim spre clădirea ce adăpostește Guvernul, am putea să ne oprim un moment pentru a ne gândi și la frumusețea edificiului, nu numai la deciziile ce se iau în interiorul ei.
 
Citește și
„Restaurăm istoria și construim viitorul“
Athénée Palace Hilton și măiestria lucrărilor de reabilitare ce au făcut ca eleganța de odinioară să se îmbine armonios cu tehnologia de vârf