„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Muzeul Țăranului Român, leagăn al sufletului românesc. Despre impresionantele lucrăril ce îl fac să respire, din nou, viață (FOTO)

• Ideea unui muzeu care să cinstească arta și tradițiile populare s-a născut la începutul anilor 1900, iar piatra de temelie a clădirii ce avea să adăpostească Muzeul de Artă și Tradiții Populare a fost pusă în 1912.
• La peste o sută de ani, clădirea respiră viață ca în primii ani de la înființare, grație spectaculoaselor lucrări de reabilitare, consolidare și restaurare întreprinse de compania bucureșteană Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
• Lucrările au fost conduse de ingierul Marius Stan, managerul de proiect al lucrărilor de la Cazinoul din Constanța.

În secolul nașterii conștiințelor naționale, intelectualii români au înțeles că leagănul sufletului românesc este vatra strămoșească, regăsită intactă în casa oricărui țăran român, păstrător al tradițiilor seculare, al superstițiilor, credințelor și culturii populare, indiferent cât de grea a fost viața țăranilor dintotdeauna.
 
Arc peste timp, întreg universul pe care îl reprezintă țăranul român, identitatea culturală pe care o duce acesta cu sine, eternitatea cuprinsă în lumea de la sat sunt reunite fizic și spiritual în Muzeul Țăranului Român, clădire emblematică ce dăinuie de peste o sută de ani, grație spectaculoaselor lucrări de restaurare și consolidare întreprinse de compania bucureșteană Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
 
Ideea unui muzeu care să cinstească arta și tradițiile populare s-a născut la începutul anilor 1900. Ulterior, piatra de temelie a clădirii ce avea să adăpostească Muzeul de Artă și Tradiții Populare a fost pusă în 1912, în baza decretului semnat de Regele Carol I.
 
Piatra de temelie, pusă în 1912
 
Potrivit istoricului Muzeului, în baza Decretului Regal nr. 2777, semnat pe 13 iulie 1906 de Regele Carol I, Alexandru Tzigara-Samurcaș este numit de către Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor, în funcția de director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială.
 
Acest muzeu a funcționat pe locul fostei monetării a statului, până în 1912, an în care s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească“ a Muzeului de la Șosea, acesta fiind apelativul sub care Muzeul de Etnografie va fi denumit, cu afecțiune, de bucureșteni timp de multă vreme.
 
Construcția începută în 1912 era operă a arhitectului Ghica Budești.



 
Însă istoria nescrisă a simbolismului țăranului român începe propriu-zis la scurtă vreme de la Unirea Principatelor.
 
Primele participări ale României la expoziții universale
 
Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Muzeul Țăranului Român, „în această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre, iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni“.
 
Conform sursei citate, pentru a da un impuls „industriei casnice“, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Alexandru Ioan Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești.
 

În acest sens, pe 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale“. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
 
Așa cum am menționat anterior, în 1912 este pusă piatra de temelie a clădirii proiectate de arhitectul Ghica Budești, clădirea urmând să adăpostească Muzeul Țăranului Român.
 
Clădirea, inspirată din tradiția brâncovenească
 
Imobilul este o ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiția brâncovenească, find dispus în forma incintelor de tip monastic.
 
Construcția a fost finalizată în anul 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură care este sediul Muzeului Național al Țăranului Român.


 
Zidăria aparentă din cărămidă roșie, arcadele și elementele traforate, foișorul amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri, conferă clădirii somptuozitatea unui adevărat palat al artei, spun specialiștii.
 
Lucrări complexe răsplătite cu Trofeul Calității
 
În urma unor expertize, a ieșit la iveală faptul că imobilul avea nevoie de lucrări de consolidare.
 
Acestea au fost desfășurate de firma Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
 
Cel care a condus lucrările desfășurate pentru restaurarea Muzeului Țăranului Român a fost ing. Marius Stan, managerul proiectului de consolidare și restaurare a Cazinoului din Constanța.
 
Astfel, în timpul lucrărilor de consolidare, au fost inserați piloți forați cu bare de carbon și tuburi din beton armat și s-au executat tencuieli armate la nivelul pereților.
 


Totodată, lucrările de restaurare au avut un rol important în derularea contractului, fiind necesară revizuirea șarpantei și înlocuirea parțială a acoperișului din țiglă cermaică glazurată.
 
De asemenea, a fost restaurată fațada, cu integrarea elementelor din piatră și zidăria aparentă.
 
Dublarea tâmplăriei metalice cu ferestre din lemn de stejar stratificat, restaurarea decorațiilor interioare în zonele afectate de consolidare și înlocuirea în totalitate a tuturor instalațiilor întregesc tabloul general al lucrărilor și evidențiază complexitatea proiectului.
 
Lucrarea a fost premiată cu Trofeul Calității.
 
Muzeul deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarțe. În curtea muzeului dinspre bulevardul Ion Mihalache a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992.
 
Întreaga identitate culturală adăpostită în Muzeul Țăranului Român este pusă în valoare prin bijuteriile arhitecturale ce înfrumusețează clădirea , bijuterii readuse la viață de lucrările întreprinse pentru salvarea, reabilitarea și consolidarea imobilului.
 
Citește și
„Restaurăm istoria și construim viitorul“
Fundațiunea Universitară Carol I, „aşezământul spre binele tinerimii universitare“ readus la viață de compania care acum restaurează Cazinoul din Constanța