România, lider la inflație în UE și cu un șomaj de 5,2% în decembrie 2024

 

• România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%.

România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună, iar în opinia a 87,5% dintre respondenți, Vestul (UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare, potrivit Agerpres.

În luna decembrie 2024, rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna noiembrie 2024. Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât la femei, potrivit comunicatului INS publicat la 30 ianuarie 2025.

Numărul șomerilor (vârste cuprinse între 15 și 74 ani) estimat pentru luna decembrie a anului 2024 a fost de 428,6 mii persoane: în scădere față de luna precedentă (435,6 mii persoane) și în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent (458,9 mii persoane).

Se remarcă nivelul ridicat, în continuare, de 25,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada iulie - septembrie 2024. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4% pentru luna decembrie 2024 (4,1% în cazul bărbaților și 3,9% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna decembrie 2024, potrivit https://insse.ro/.

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,4% în decembrie 2024, în creștere față de 2,2% în noiembrie. Cu un an anterior, rata era de 2,9%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost 2,7% în decembrie 2024, în creștere față de 2,5% în noiembrie. Cu un an înainte, rata a fost de 3,4%, potrivit Eurostat.

Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Irlanda (1,0%), Italia (1,4%), Luxemburg, Finlanda și Suedia (toate 1,6%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,5%), Ungaria (4,8%) și Croația (4,5%). Comparativ cu noiembrie 2024, inflația anuală a scăzut în șapte state membre, a rămas stabilă într-un stat și a crescut în nouăsprezece.

În decembrie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din servicii (+1,78 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,13 pp) și energie (+0,01 pp).


În 2023, prețul mediu pentru 1 hectar de teren arabil în UE a fost de 11.791 euro, în timp ce prețul mediu anual de închiriere pentru teren arabil și/sau fâneață permanentă a fost de 173 euro pe hectar.

Printre cele 22 de țări din UE cu date disponibile, cel mai mare preț mediu pentru 1 hectar de teren arabil a fost înregistrat în Malta, la 283.039 de euro pe hectar. Următorul cel mai mare preț mediu a fost în Țările de Jos, la 91.154 euro pe hectar, iar apoi în Luxemburg, la 42.540 euro pe hectar.

În contrast, cele mai mici prețuri medii au fost înregistrate în Croația (4.491 euro pe hectar), Letonia (4.591) și Slovacia (5.189).

Cercetarea sociologică ''România între național și european în era dezinformării. Patriotism economic, valori și conspirații'', realizată de INSCOP Reasearch la comanda ONG-ului Funky Citizens, arată că 60,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74,5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20,8% în ianuarie 2022), potrivit rezultatelor publicate la 21 ianuarie 2025.


În opinia a 87,5% dintre respondenți, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). Procentul de 4,1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China) (față de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 72,5% dintre cei chestionați (față de 54,9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21,6% au o părere contrarie (față de 40,8% în ianuarie 2022).

Afirmația 'În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene' întrunește acordul a 77,3% dintre cei intervievați (față de 63,2% în ianuarie 2022). 15,8% consideră că 'în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene' (față de 29,4% în ianuarie 2022), iar 6,9% nu știu sau nu răspund.

În privința expunerii personale la știri false, 30,7% dintre respondenți au apreciat că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare măsură (față de 27,5% în ianuarie 2022), 23,7% că au fost expuși în destul de mare măsură (față de 27,2% în ianuarie 2022), 14,9% în destul de mică măsură (față de 19,9% în ianuarie 2022), iar 26,7% în foarte mică măsură/deloc (față de 21,9% în ianuarie 2022).

În ce privește canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 49,8% dintre respondenți au indicat posturile TV (față de 49% în septembrie 2021), 40% rețelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (față de 35,3% în septembrie 2021), 2,6% ziarele, revistele, publicațiile online (față de 7,9% în septembrie 2021), 1,6% posturile radio (față de 1,8% în septembrie 2021).

Întrebați în ce măsură cred că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false, 47,2% dintre cei chestionați cred că în foarte mare măsură (față de 41,7% iunie 2021), 28,7% în destul de mare măsură (față de 32,7% iunie 2021). 12,2% apreciază că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false în destul de mică măsură (față de 10,2% iunie 2021), iar 7,6% în foarte mică măsură/deloc (față de 11,9% iunie 2021). 4,3% nu știu sau nu răspund.

Întrebați care sunt, în opinia lor, țările sau organizațiile care susțin propaganda și răspândesc știri false, 45,3% dintre cei chestionați au indicat Rusia, 11,8% - China, 5,8% - SUA, 3,6% - Uniunea Europeană. Ucraina a fost menționată de 2,8% dintre participanții la sondaj, Germania de 2,3%, Franța de 2,3%, iar Ungaria de 1,9%. 11,3% menționează altă țară, 33,9% spun că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4,7% nu răspund.

Afirmația 'România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări' a întrunit acordul a 61.8% dintre cei intervievați (față de 77,5% în ianuarie 2022). 31,7% consideră că 'România are o economie care funcționează liber, după regulile pieței' (față de 17,2% în ianuarie 2022), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.

62,4% dintre respondenți sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii românești (față de 69,7% în ianuarie 2022), în timp ce 34,9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (față de 28,5% în ianuarie 2022). 2,7% nu știu sau nu răspund.

În opinia a 45,8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (față de 39,5% în ianuarie 2022). 43,4% sunt de părerea contrarie (față de 5,3% în ianuarie 2022), iar 10,8% nu știu sau nu răspund.

55,8% dintre cei chestionați sunt de părere că 'Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar și cu riscul ca unele dintre acestea să-și mute afacerile în alte țări' (față de 66,5% în septembrie 2021). 40,2% sunt de părere contrarie (față de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu știu sau nu răspund.

49.5% dintre români sunt de acord cu afirmația: 'Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare' (față de 60,2% în ianuarie 2022). 42,8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33,7% în ianuarie 2022). 7,7% este procentul non-răspunsurilor.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, în rândul a 1.000 de respondenți. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3,1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul 'Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false' realizat de INSCOP Research la comanda centrului Strategic Thinking Group, potrivit inscop.ro.



Citește și:
Mesaje false trimise pe mail în numele Institutului Național de Statistică! Atenție mare dacă primiți acest mail