România, unul dintre statele cu cei mai puțini angajați în segmentul cultural din Europa
România, unul dintre statele cu cei mai puțini angajați în segmentul cultural din Europa
24 Aug, 2023 14:05
ZIUA de Constanta
772
Marime text
Sectorul cultural din Uniunea Europeană reprezenta anul trecut 3,8% din totalul forţei de muncă din Uniunea Europeană (sau 7,7 milioane de angajaţi), variind de la 1,5% în România la 5,4% în Ţările de Jos, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
Numărul angajaţilor în sectorul cultural din UE a crescut cu 4,5% faţă de 2021 (când 7,4 milioane de persoane lucrau în sectorul cultural).
Ponderea persoanelor angajate în sectorul cultural a crescut în 19 state membre UE şi a scăzut în alte opt. Cele mai importante creşteri au fost în Cipru (21,5 %), Luxemburg (14,5%), Irlanda (14%), Suedia (11,9%) şi Ţările de Jos (10,5%), iar cel mai sever declin în Bulgaria (minus 7,7%), Cehia (minus 7,3%), Croaţia (minus 6,3%), Estonia (minus 5,3%) şi Letonia (minus 2,5%).
În perioada 2019-2022, au existat tipare diferite privind modificările în sectorul cultural din Uniunea Europeană. Cele mai importante creşteri ale ratei variaţiei anuale ale forţei de muncă din sectorul cultural din UE au fost în Cipru (de la minus 5,7% în 2019-2020 la plus 21,5% în 2021-2022), Luxemburg (de la minus 15,1% la plus 14,5%) şi Irlanda (de la minus 3% la plus 14%). Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Cehia (de la plus 5,3% în 2019-2020 la minus 7,3% în 2021-2022), Croaţia (de la plus 6,3% la minus 6,3%) şi Bulgaria (de la plus 4,1% la minus 7,7%).
Franţa, Lituania şi Portugalia au fost singurele state membre UE cu o creştere a numărului persoanelor angajate în sectorul cultural atât între 2019-2020 cât şi între 2021-2022, în timp ce Estonia a fost singura ţară din UE care s-a confruntat cu o scădere în ambele perioade.
De asemenea, datele Eurostat mai arată că începând din 2013 ponderea femeilor angajate în sectorul cultural a crescut constant, cu excepţia anului 2020. În 2022, sectorul cultural din Uniunea Europeană a înregistrat cel mai mic decalaj pe sexe înregistrat vreodată în sectorul cultural în privinţa ocupării forţei de muncă, cu o diferenţă de doar 1,6 puncte procentuale (pp), ceea ce corespunde la 3,93 milioane de bărbaţi şi 3,80 milioane de femei (50,8% comparativ cu 49,2%) care lucrau în sectorul cultural.
Datele diferă în rândul statelor membre UE, ponderea femeilor depăşind-o pe cea a bărbaţilor care lucrează în sectorul cultural în 14 ţări. Mari diferenţe între ponderea femeilor şi cea a bărbaţilor care lucrează în sectorul cultural se înregistrează în Letonia (diferenţă de 26,3 pp între femei şi bărbaţi), Lituania (25,7 pp), Cipru (17,1 pp), Bulgaria (13,6 pp) şi Luxemburg (13,3 pp).
Pe de altă parte, ţările cu cel mai ridicat decalaj pe sexe în sectorul cultural erau Malta (diferenţă de 21,6 pp între ponderea bărbaţilor şi a femeilor), Spania (9,5 pp), Irlanda şi Italia (aproximativ 8,5 pp).
Citește și:
România, în topul țărilor cu cea mai mare inflație
- Numărul angajaţilor în sectorul cultural din UE a crescut cu 4,5% faţă de 2021 (când 7,4 milioane de persoane lucrau în sectorul cultural).
Sectorul cultural din Uniunea Europeană reprezenta anul trecut 3,8% din totalul forţei de muncă din Uniunea Europeană (sau 7,7 milioane de angajaţi), variind de la 1,5% în România la 5,4% în Ţările de Jos, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
Numărul angajaţilor în sectorul cultural din UE a crescut cu 4,5% faţă de 2021 (când 7,4 milioane de persoane lucrau în sectorul cultural).
Ponderea persoanelor angajate în sectorul cultural a crescut în 19 state membre UE şi a scăzut în alte opt. Cele mai importante creşteri au fost în Cipru (21,5 %), Luxemburg (14,5%), Irlanda (14%), Suedia (11,9%) şi Ţările de Jos (10,5%), iar cel mai sever declin în Bulgaria (minus 7,7%), Cehia (minus 7,3%), Croaţia (minus 6,3%), Estonia (minus 5,3%) şi Letonia (minus 2,5%).
În perioada 2019-2022, au existat tipare diferite privind modificările în sectorul cultural din Uniunea Europeană. Cele mai importante creşteri ale ratei variaţiei anuale ale forţei de muncă din sectorul cultural din UE au fost în Cipru (de la minus 5,7% în 2019-2020 la plus 21,5% în 2021-2022), Luxemburg (de la minus 15,1% la plus 14,5%) şi Irlanda (de la minus 3% la plus 14%). Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Cehia (de la plus 5,3% în 2019-2020 la minus 7,3% în 2021-2022), Croaţia (de la plus 6,3% la minus 6,3%) şi Bulgaria (de la plus 4,1% la minus 7,7%).
Franţa, Lituania şi Portugalia au fost singurele state membre UE cu o creştere a numărului persoanelor angajate în sectorul cultural atât între 2019-2020 cât şi între 2021-2022, în timp ce Estonia a fost singura ţară din UE care s-a confruntat cu o scădere în ambele perioade.
De asemenea, datele Eurostat mai arată că începând din 2013 ponderea femeilor angajate în sectorul cultural a crescut constant, cu excepţia anului 2020. În 2022, sectorul cultural din Uniunea Europeană a înregistrat cel mai mic decalaj pe sexe înregistrat vreodată în sectorul cultural în privinţa ocupării forţei de muncă, cu o diferenţă de doar 1,6 puncte procentuale (pp), ceea ce corespunde la 3,93 milioane de bărbaţi şi 3,80 milioane de femei (50,8% comparativ cu 49,2%) care lucrau în sectorul cultural.
Datele diferă în rândul statelor membre UE, ponderea femeilor depăşind-o pe cea a bărbaţilor care lucrează în sectorul cultural în 14 ţări. Mari diferenţe între ponderea femeilor şi cea a bărbaţilor care lucrează în sectorul cultural se înregistrează în Letonia (diferenţă de 26,3 pp între femei şi bărbaţi), Lituania (25,7 pp), Cipru (17,1 pp), Bulgaria (13,6 pp) şi Luxemburg (13,3 pp).
Pe de altă parte, ţările cu cel mai ridicat decalaj pe sexe în sectorul cultural erau Malta (diferenţă de 21,6 pp între ponderea bărbaţilor şi a femeilor), Spania (9,5 pp), Irlanda şi Italia (aproximativ 8,5 pp).
Citește și:
România, în topul țărilor cu cea mai mare inflație
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii