S-a deschis, oficial, Laboratorul de Somnologie (galerie foto)

Spitalul de Pneumoftiziologie Palazu Mare deţine un laborator destinat diagnosticării Sindromului de Apnee în Somn (SAS), o afecţiune gravă de care suferă aproximativ 15.000 de persoane, doar în judeţul Constanţa.

Apneea în somn este caracterizată prin întreruperea temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee prezintă opriri ale respiraţiei în mod repetat în timpul somnului, pe o perioadă de cel mult zece secunde.

Managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Palazu Mare (SP), dr. Erdin Borgazi, a precizat că „vinovată" pentru realizarea acestui Laborator de Somnologie este directorul medical, dr. Elena Danteş. Tatonările în acest domeniu au început însă acum un an şi jumătate la SP Palazu Mare, când au fost luate în comodat primele două aparate. Totuşi, spitalul nu avea un laborator, în adevăratul sens al cuvântului, până acum câteva luni. Acesta a fost înfiinţat deoarece în zona de S - E a României nu există suficiente laboratoare active pentru diagnosticarea şi tratamentul SAS şi a afecţiunilor respiratorii cronice cu suport ventilator pentru cei aproximativ 15 mii de posibili pacienţi din judeţul Constanţa, la care se adaugă alţi 20 de mii de pacienţi din judeţele limitrofe.

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, conf. dr. Florin Mihălţan a precizat, la deschiderea oficială care a avut loc ieri, că din cauza SAS netratat pot apărea, pe timp de noapte, nenumărate complicaţii, precum accidente rutiere, profesionale sau casnice, moarte subită în somn, hiperventilaţie diurnă sau hipertensiune pulmonară sau arterială sistemică şi chiar impotenţă, iar pe timp de zi, somnolenţă excesivă, scăderea performanţelor intelectuale, cefalee matinală, tulburări de atenţie, depresii sau iritabilitate.

Aparatele pot fi închiriate sau cumpărate

În ultimul an, la Constanţa s-au prezentat la un consult la SP Palazu Mare peste o sută de constănţeni care prezentau multe dintre simptomele de mai sus. Dintre aceştia, 70 au fost şi diagnosticaţi cu apnee în somn, însă mulţi dintre ei nu au vrut să facă tratamentul necesar sau au renunţat la el, chiar dacă acest lucru le pune viaţa în pericol. Principalele două motive le reprezintă banii şi „educaţia". Banii, deoarece tratamentul este unul destul de costisitor pentru cineva cu venituri nu tocmai mari, şi educaţia, deoarece pacienţii sunt nevoiţi ca noaptea să poarte o mască cu ajutorul căreia căile respiratorii se menţin deschise, prin livrarea unei presiuni constante pozitive, lucru care nu este acceptat de toată lumea. Aceste aparate s-au comercializat pentru prima dată în SUA, în anul 1985 şi reprezintă cea mai comună metodă de a trata apneea obstructivă. Preţul unui astfel de aparat este cuprins între 800 şi 2.500 de euro. Totuşi, acestea pot fi şi închiriate, cu sume între 100 - 195 lei, în funcţie de tratamentul prescris, la care se adaugă, o dată pe an, şi preţul măştii, ce variază între 100 şi 300 de euro.

La SP Palazu Mare, somnografiile, investigaţiile care stabilesc diagnosticul şi apoi terapia sunt gratuite pentru pacienţii deja internaţi acolo, iar pentru ceilalţi care le solicită din proprie iniţiativă costă 80 de lei. Constănţenii, şi nu numai, trebuie să scoată aceşti bani din buzunar deoarece sunt nevoiţi să doarmă două nopţi în spital, pentru a putea fi monitorizaţi.

Pacientul tipic ce suferă de această afecţiune este bărbat, de peste 30 de ani, sau femeie, de peste 45, de regulă cu probleme şi de greutate. Totuşi, SAS poate apărea şi în lipsa prezenţei obezităţii. Tratamentul poate dura doar câteva luni sau chiar toată viaţa, în funcţie de gravitate.