Sărbătoare mare la creștini. Este dezlegare la pește. Obiceiuri. Tradiții. Ce este interzis
Sărbătoare mare la creștini. Este dezlegare la pește. Obiceiuri. Tradiții. Ce este interzis
21 Nov, 2016 05:15
ZIUA de Constanta
5385
Marime text
Astăzi, este prăznuită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului prin care se comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinţii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana.
Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde numai arhiereul intră o singură dată pe an.
Fecioara Maria a stat în Tempul, timp de 12 ani.
În tradiţia populară, Intrarea în Biserica a Maicii Domnului este cunoscută şi sub denumirea de Sărbătoarea Luminii.
Deşi nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea.
Există astfel o menţiune a ei din sec. al IV-lea, făcută de Sf. Grigorie de Nyssa.
Se pare că dată de 21 noiembrie reprezintă dată sfinţirii unei biserici cu acest hram în 543 (biserica ridicată de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului).
Biserica a rânduit că pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peste.
Cunoscută şi ca Ovidenie în tradiţia populară, ziua aceasta este considerată a fi una magică şi există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa poate fi bună de leac în diverse boli.
De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică se aprind lumânări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. De asemenea, se împart nuci, colaci şi turte de mălai.
Din bătrâni se transmite un alt obicei conform căruia în dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară. Despre toate acestea se credea că sunt bune de friguri în tot anul.
Azi se spune că animalele vorbesc, cerul se deschide, iar bătrânele cu har descântă mai bine. Bătrânele de la sate cred că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu.
Interdicții
Potrivit crestinorodox.ro, întrucât se crede că în noaptea de Ovidenie strigoii circulă fără opreliște, se ung cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunică, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sangiorz, femeilor le este interzis să mai spele rufele la râu.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Sursa foto: Cuvantul ortodox
Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde numai arhiereul intră o singură dată pe an.
Fecioara Maria a stat în Tempul, timp de 12 ani.
În tradiţia populară, Intrarea în Biserica a Maicii Domnului este cunoscută şi sub denumirea de Sărbătoarea Luminii.
Deşi nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea.
Există astfel o menţiune a ei din sec. al IV-lea, făcută de Sf. Grigorie de Nyssa.
Se pare că dată de 21 noiembrie reprezintă dată sfinţirii unei biserici cu acest hram în 543 (biserica ridicată de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului).
Biserica a rânduit că pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peste.
Cunoscută şi ca Ovidenie în tradiţia populară, ziua aceasta este considerată a fi una magică şi există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa poate fi bună de leac în diverse boli.
De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică se aprind lumânări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. De asemenea, se împart nuci, colaci şi turte de mălai.
Din bătrâni se transmite un alt obicei conform căruia în dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară. Despre toate acestea se credea că sunt bune de friguri în tot anul.
Azi se spune că animalele vorbesc, cerul se deschide, iar bătrânele cu har descântă mai bine. Bătrânele de la sate cred că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu.
Interdicții
Potrivit crestinorodox.ro, întrucât se crede că în noaptea de Ovidenie strigoii circulă fără opreliște, se ung cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunică, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sangiorz, femeilor le este interzis să mai spele rufele la râu.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Sursa foto: Cuvantul ortodox
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii