Sărbătorind Ziua Bibliografiei în era digitalizării

Instituită în anul 1994, la inițiativa Academiei Internaționale de Informatizare, care are un statut consultativ general în cadrul consiliilor economice și sociale ale ONU, precum și în Parlamentul informațiilor mondiale, 26 noiembrie - Ziua Mondială a Informației se desfășoară anual, concomitent cu Ziua Bibliografiei, ambele constituind componente esențiale pentru buna funcționare a unei biblioteci.


Bibliografia constituie fundamentul oricărei cercetări, acesta fiind punctul de pornire în tot ceea ce ține de sfera dezvoltării științifice ale lumii, în fiecare an evenimentul desfășurându-se în baza unor noi repere, oportunități, care presupun noi metode, forme și instrumente de realizare.


Din punct de vedere istoric, bibliografia a apărut în cele mai vechi timpuri sub forma originală de informații, acestea au fost create de ființe umane, prin urmare au provenit cu informații bibliografice şi activități bibliografice.


Unul dintre primii bibliografi ai provinciei dintre Dunăre și Mare este Stan Greavu Dunăre, care a reuşit să-şi eternizeze personalitatea şi să rămână în memoria dobrogenilor cu lucrarea sa de cercetare intitulată „Bibliografia Dobrogei”, pe care o puteţi lectura în varianta digitală în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa.


Cele 153 de pagini ale Bibliografiei cuprind 1.862 de titluri, organizate pe domenii, în 27 de capitole: 1 Geologie. Paleontologie; 2. Hidrologie; 3. Meteorologie. Climatologie; 4. Nomenclatură; 5. Cartografie; 6. Floră; 7. Faună; 8. Geografie. Etnografie; 9. Antropologie; 10. Preistorie. Istorie; 11. Arheologie. Inscripţii; 12. Numismatică; 13. Religie. Istorie bisericească; 14. Călători şi călătorie; 15. Constituţie. Drept. Legislaţie; 16. Educaţie. Învăţământ; 17. Politică; 18. Polemică; 19. Statistică. Dări de seamă; 20. Chestia agrară şi economic; 21. Comerţ; 22. Armată; 23. Medicina. Sanitare; 24. Literatură; 25. Folclor; 26. Publicaţiuni periodice; 27. Addenda.
 

„Lipsa bibliografiei ar putea însemna lipsa cărţii sau a informaţiei”

Cea mai interesantă definire a bibliografiei am găsit-o pe site-ul Bibliotecii pentru copii V. Bielinski (cu sediul în Chișinău): „După revoluţia tehnico-ştiinţifică şi în special după apariţia tiparului, întreaga civilizaţie umană a cunoscut un proces continuu. Cifrele de creştere a producţiei de cărţi şi publicaţie sunt de trei ori mai mari decît acelea ale populaţiei mondiale. Astfel se dezvoltă ştiinţa despre carte, despre organizarea şi folosirea ei, ceea ce a determinat o creştere a importanţei înregistrării şi regăsirii informaţiei, într-un singur cuvînt apare necesitatea bibliografiei. Din aceste considerente bibliografia este un mijloc de informare rapidă şi completă în munca ştiiţifică, este prima etapă a sistemului informaţional mondial.


Există şi o altă noţiune, conform căreia bibliografia este un domeniu al activităţii ştiinţifice care se ocupă cu cercetarea tipăriturilor pentru a le descrie, clasifica şi aprecia în vederea informării cititorilor. Datorită bibliografiei, se fac cunoscute toate textele publicate sau multigrafiate. Ea constă în cercetarea, identificarea, descrierea şi clasarea documentelor în vederea organizării de serviciu sau în constituirea de instrumente destinate să uşureze munca intelectualilor aşa cum ar fi apapratul informativ bibliografic.

Lipsa bibliografiei ar putea însemna lipsa cărţii sau a informaţiei, fiindcă anume aparatul informativ bibliografic ne informează despre întrega producţie editorială pînă la ultimile ediţii, chiar şi cele revizuite, completate, îmbunătăţite, sistematizează, valorifică şi recomandă cele mai bune lucrări din diferite domenii: ştiinţa, artă, literatură, tehnică etc. Într-un singur cuvînt aparatul informativ bibliografic are o mare importanţă atît pentru cititori cît şi pentru activitatea bibliotecarilor, a activiştilor din domeniul cultural, politic şi ideologic.

În prezent dezvoltarea tot mai vertiginoasă a tehnologiilor informaţionale contribuie la apariţia unor noi concepte, cum ar fi: webibliografia sau baze de date bibliografice on-line. Apariţia internetului a provocat schimbări radicale în orice sferă a vieţii sociale.

Cantitatea de informaţie pusă în circulaţie în interiorul unei comunităţi umane poate fi considerată ca unul din factorii care măsoară nivelul de dezvoltare, complexitatea şi gradul de integrare al culturii şi civilizaţie în noul mediu informaţional. Explozia de informaţii duce la întâmpinarea greutăţilor de regăsire a surselor de informare, de a alege informaţia necesară unui utilizator, astfel s-a impus crearea aparatului bibliografic”.



Citește și:

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa