Scenarii îngrijorătoare ale specialiștilor în cazul cutremurelor din Insula Santorini! Posibile un cutremur major sau o erupție vulcanică

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a realizat o analiză a seismelor ce au loc în ultima perioadă în zonq insulei Santorini din Grecia. Potrivit INCDM, începând cu 27 ianuarie 2025, o secvență seismică extrem de puternică este în desfășurare la NE de Insula Santorini.

Zona activă este orientată pe direcția NE-SV și are o lungime de aproximativ 30 km și 18 km în lățime. Aceasta este situată la sud de epicentrul cutremurului de 7,7 Mw din 1956 care a și generat un tsunami cu înălțimea maximă a valului de 20 de metri.

Conform datelor furnizate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC), în perioada 27.01.2025 - 11.02.202, au fost înregistrate 2.347 de cutremure în apropierea insulei Santorini. Dintre acestea, 9 cutremure au avut magnitudinea ≥5, cel mai puternic fiind de 5.3 Ml, înregistrat pe 11.02.2025. Adâncimile focale ale cutremurelor nu depășesc 20 km.

𝘾𝙤𝙣𝙩𝙚𝙭𝙩 𝙨𝙚𝙞𝙨𝙢𝙞𝙘 𝙨̦𝙞 𝙜𝙚𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙘 𝙖𝙡 𝙧𝙚𝙜𝙞𝙪𝙣𝙞𝙞 𝙎𝙖𝙣𝙩𝙤𝙧𝙞𝙣𝙞

Arhipelagul Santorini este situat pe arcul vulcanic elen, într-o zonă tectonică complexă, la convergența dintre Placa Africană și Placa Eurasiatică. Această regiune este caracterizată de un sistem complex de falii active și de prezența unui vulcan activ, responsabil pentru erupții majore în trecut. Activitatea seismică din Santorini este influențată atât de tectonica regională, cât și de procesele magmatice aflate în desfășurare.

Cutremurele înregistrate recent sunt situate în apropierea faliilor majore și pot fi legate de reactivarea acestora sau de mișcări ale magmei în crustă. Epicentrele cutremurelor s-au deplasat progresiv de la SV spre NE. În ultimele zile activitatea seismică s-a concentrat în partea de est a zonei, unde s-au înregistrat și cele mai mari cutremure (ML≥4). Acest proces a fost însoțit de accelerarea activității seismice și de o creștere treptată a magnitudinilor.

Soluțiile tensorului moment ale cutremurelor cu MLc, cu o singură excepție, au fost similare în ceea ce privește stilul de rupere, de tip normal cu o componentă semnificativă de alunecare laterală, direcția faliilor SV-NE, iar înclinarea probabilă S-SE.

În contextul activității seimice recente, specialiștii au emis două scenarii posibile.

[🔹] Un prim scenariu ar fi că activitatea seismică din zonă care ar putea să continue, cu o frecvență și magnitudine a cutremurelor mai mici, pe o perioadă de câteva luni, ca în cazul grupului seismic de la Teba.
[🔹] Un al doilea scenariu, care nu poate fi exclusă, ar fi ca această secvență seismică să declanșeze deplasarea unei falii mari din regiune, dând naștere unui cutremur major sau la o erupție vulcanică, ambele cu potențialul de a genera un tsunami.
[🔹] Deoarece activitatea seismică are loc în cadrul arcului vulcanic activ din sudul Mării Egee, există temeri că ar putea fi un semn al unei noi injecții de magmă în scoarță, care ar putea duce la evenimente seismice puternice sau ar declanșa o erupție vulcanică.

Cu toate acestea, cercetătorii sunt de părere ca aceste cutremure axate pe caldere, nu se concentrează sub niciunul dintre vulcanii cunoscuți. Cele mai multe provin din zona de falie Santorini-Amorgos, orientată SV-NE, o zonă de fund marin fragmentat între cele două insule. Sursa lor pare să fie legată de un proces tectonic ciudat, greu de prevăzut - un proces care ar putea să se oprească rapid sau să se intensifice periculos.

𝙏𝙚𝙝𝙣𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙞 𝙞𝙣𝙤𝙫𝙖𝙩𝙞𝙫𝙚 𝙪𝙩𝙞𝙡𝙞𝙯𝙖𝙩𝙚 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙨𝙩𝙪𝙙𝙞𝙪𝙡 𝙨𝙚𝙘𝙫𝙚𝙣𝙩̦𝙚𝙞

O echipă internațională de oameni de știință - condusă de cercetători greci - utilizează tehnologii de ultimă oră, inclusiv seismometre instalate pe fundul mării pentru monitorizarea activității seismice și submersibile robotizate cu autopilotaj, care scanează adâncurile pentru a detecta orice schimbări geologice suspecte și a amonitoriza activitatea seismică.


În plus, cercetătorii aplică metode inovatoare de inteligență artificială și de învățare automată (ML) pentru analiza automată a volumului mare de date seismice. Aceste metode au potențialul de a detecta de zece ori mai multe evenimente seismice decât cele detectate prin metode convenționale, oferind în același timp rezultate extrem de fiabile.

Seismologul Margarita Segou de la British Geolocial Survey subliniază că aceaste instrumente au revoluționat modul în care oamenii de știință pot studia activitatea seismică și pot anticipa modele. Acești algoritmi au permis cercetătorilor să observe creșterea activității seismice în regiunea Santorini încă din 26 ianuarie 2025, în timp ce sistemele convenționale de detecție au înregistrat aceeastă creștere abia pe 31 ianuarie.

În afara acestora s-au folosit și tehnologii GNSS și spațiale InSAR, pentru studiul deformărilor actuale (P. Briole : Santorini seismo-volcanic event - Update of the time series of the GNSS stations; Preliminary report on Santorini InSAR Analysis (Dr. Athanassios Ganas and Dr Varvara Tsironi): 2024-2025 Deformation of the Santorini Caldera: InSAR time-series data from the S1A satellite of the European Space Agency)

𝙄𝙨𝙩𝙤𝙧𝙞𝙘

Santorini are o istorie vulcanică marcată de erupții majore, cea din 1560 î.Hr. fiind una dintre cele mai semnificative. Vulcanul submarin Kolumbo a erupt în 1650, provocând o serie de tsunami-uri puternice și emisii de gaze toxice.
În 1956, un cutremur de 7,5 Mw, cel mai puternic din Grecia în secolul XX, a lovit zona, generând un tsunami devastator. Acest cutremur a avut epicentrul în largul insulelor Santorini și Amorgos și a fost urmat de numeroase replici, inclusiv una puternică la scurt timp după evenimentul principal. Peste 3 200 de clădiri au fost avariate, dintre care aproximativ 500 au fost complet distruse;, 54 de persoane au fost ucise în Santorini, iar 100 de persoane au fost rănite.

Citește și: 

Santorini zguduită de noi seisme de 4,1. Risc ridicat de alunecări de teren, exod al localnicilor și turiștilor