Scenarii pentru privatizarea cinematografelor ruina

Batalia finala

# Procesul de privatizare a salilor si gradinilor de spectacol cinematografic ar putea demara la sfarsitul lunii februarie * Directorul filialei Constanta a RomaniaFilm, Dumitru Vlaescu, ne-a declarat ca ideea privatizarii cinematografelor nu este noua, cel putin la nivelul judetului nostru * Pana in 1989, cinematografia era organizata in Intreprinderi Cinematografice Judetene, subordonate Consiliului Judetean prin fostul Comitet de Cultura * La nivel central, s-a incercat convingerea conducerilor tuturor celor 41 de filiale din tara ca sa opteze pentru transformarea in regie autonoma * Vlaescu a cerut transformarea ICJ-ului constantean in societate comerciala, idee la care au aderat si filialele din Bucuresti si Arges * Astfel, dupa mai bine de 14 ani, Ministerul Culturii si Cultelor aduce in actualitate o idee care ar fi putut scuti de mult chin cinematografele romanesti

Procesul de privatizare a salilor si gradinilor de spectacol cinematografic ar putea demara la sfarsitul lunii februarie, daca proiectul de hotarare pentru aprobarea strategiei de privatizare in domeniul cinematografiei, pregatit de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), va fi aprobat de Guvern. "Dupa ce va exista baza legala, vom incepe evaluarea pentru vanzare. Acum, insa, are loc reactualizarea valorii contabile a patrimoniului RADEF, pentru ca, potrivit actului normativ, inaintea privatizarii salilor, Romaniafilm se va transforma in societate pe actiuni", a spus Mihail Tintea, directorul Regiei Autonome RomaniaFilm. Totodata, el a adaugat ca incheierea intregului proces de vanzare ar putea avea loc pana la sfarsitul anului, daca va fi respectat calendarul privind aceasta problema. Privatizarea integrala a cinematografiei se va face fie prin aport de capital, fie prin listarea la bursa a Societatii Comerciale RomaniaFilm SA de catre Oficiul de privatizare al MCC. Dupa cum a declarat secretarul de stat in MCC, Ioan Onisei, RADEF va evalua in primul rand solicitarile care vor veni din partea autoritatilor locale ce vor dori sa aiba in proprietate publica sali de cinema. Acestea vor avea drept de preemtiune. Vanzarea salilor deja inchiriate se va face prin negociere directa, plecand de la un pret stabilit prin evaluare de catre un expert autorizat, in cazul in care detinatorii actuali au efectuat toate lucrarile de modernizare stabilite prin contract, nu au datorii catre regie, au achitat sumele datorate fara intarzieri, nu au datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurarilor de sanatate, precum si la bugetul local. Salile si gradinile de spectacol cinematografic inchise sau ale caror contracte au fost reziliate pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de catre utilizatori se vor vinde prin licitatie publica cu strigare. Tot prin licitatie publica cu strigare se vor vinde si salile si gradinile de spectacol cinematografic inchiriate in cazul in care utilizatorii nu si-au respectat obligatiile asumate prin contract timp de trei sau sase luni consecutiv. Salile si gradinile cumparate trebuie sa aiba aceeasi menire, difuzarea filmelor. Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a precizat, marti, la un post de televiziune, ca in urma procesului de privatizare se va "construi un sistem de distributie a filmelor" care sa fie interesant pentru toata lumea. Iorgulescu a spus ca, in prezent, multe sali de cinematograf sunt "simple carcase", transformate in discoteci si baruri. "Va trebui sa reconstruim structura cinematografelor, dar nu pe banii statului, ca pe vremuri, ci intr-o alta structura", a spus ministrul Culturii, care a adaugat ca se va privatiza intreaga retea, se vor face si "pachete de sali de cinematograf", cu obligatia ca cei care le preiau sa le mentina destinatia. In prezent, in administrarea RADEF Romaniafilm se afla un numar total de 317 sali si gradini de spectacol cinematografic, proprietate privata a statului, dintre care 160 sunt inchiriate catre diverse persoane juridice, 118 sunt inchise, iar 39 sunt utilizate de catre regie pentru difuzare de film.Aberatia din `91 s-a transformat in ideea anului 2006Directorul filialei Constanta a RomaniaFilm, Dumitru Vlaescu, ne-a declarat ca ideea privatizarii cinematografelor nu este noua, cel putin la nivelul judetului nostru. "Pana in 1989, cinematografia era organizata in Intreprinderi Cinematografice Judetene, subordonate Consiliului Judetean prin fostul Comitet de Cultura", ne-a spus Vlaescu. Dupa evenimentele de 1989 si putin timp dupa, s-a pastrat aceasta structura, insa ICJ-urile erau subordonate metodologic Centralei RomaniaFilm. In perioada imediat urmatoare Revolutiei, Intreprinderile Cinematografice Judetene au avut posibilitatea sa opteze intre a se transforma in societati comerciale sau in regii autonome. La nivel central, s-a incercat convingerea conducerilor tuturor celor 41 de filiale din tara ca sa opteze pentru transformarea in regie autonoma. In acea perioada, Vlaescu a cerut transformarea ICJ-ului constantean in societate comerciala, idee la care au aderat si filialele din Bucuresti si Arges. "In momentul ala s-a creat o ruptura intre cele trei ICJ-uri care optasera pentru privatizare si restul, care au preferat ideea transformarii in Regie Autonoma", ne-a mai spus Dumitru Vlaescu. Astfel, in anul 1991, prin HG 530, toate filialele, mai putin cele trei "revolutionare" au format Regia Autonoma RomaniaFilm. Cele trei ramase independente au functionat pana in septembrie 1992, cand au fost "prinse" fortat in cadrul regiei, prin HG 315, care modifica si completa HG 530. Vlaescu ne-a mai declarat ca dupa Revolutie, au batut la portile celor doi prim-ministri din acei ani, Petre Roman si Theodor Stolojan. "Nu ne-au bagat in seama. Atunci au considerat cerinta noastra aberanta, iar acum ideea privatizarii cinematografelor este un titlu de glorie", a declarat directorul filialei Constanta a RomaniaFilm. Ideea transformarii in societate comerciala a venit pentru ca si-au dat seama de potentialul cinematografic al orasului nostru si de incasarile mari la care se poate ajunge. Toate acestea au fost confirmate atunci cand, in anul 2003, cinematograful Republica era pe locul intai pe tara, realizand un profit de peste un miliard si jumatate. "In perioada in care nu eram in subordinea RomanieiFilm, cu forte proprii, numai din resursele financiare ale ICJ Constanta, am proiectat si construit de la zero actuala Gradina din Jupiter", a incheiat directorul filialei Constanta a RomaniaFilm. Astfel, dupa mai bine de 14 ani, Ministerul Culturii si Cultelor aduce in actualitate o idee care ar fi putut scuti de mult chin cinematografele romanesti.