Scene de teatru Mazăre şi Fin.Co.Ge.R.O., între vânzare şi procese (document)

„Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale!".

Celebra replică din „O scrisoare pierdută" a lui I.L. Caragiale a fost recreată parcă în şedinţa de ieri a Consiliului Local Constanţa. Reprezentanţii societăţii Fin.Co.Ge.R.O. Spa, titulară a două proiecte, unul în Faleză Nord şi un altul în zona strada Mihai Eminescu, au venit să ceară aleşilor locali să aprobe alegerea unui alt evaluator. Motivul: diferenţele dintre valorile cuprinse într-o evaluare făcută de SC Blizzard Design SRL şi cele din studiul de fezabilitate, referitor la lucrările edilitare din cele două viitoare cartiere, sunt foarte mari. De aproximativ opt milioane de euro. Avocatul Ionel Haşotti s-a prezentat în faţa consilierilor pentru a le explica situaţia şi a vedea care este soluţia. În fapt, italienii de la Fin.Co.Ge.R.O. Spa au concesionat de la Primăria condusă la acea vreme de Gheorghe Mihăieşi cele două suprafeţe de teren. Contractele de concesiune prevedeau ca municipalitatea să efectueze lucrările edilitare. Numai că, odată pus pe tronul Primăriei, Mazăre nu a fost de acord cu înţelegerea parafată de predecesorul său. A urmat un proces de mai bine de şapte ani, câştigat de Fin.Co.Ge.R.O. Spa. Municipiul a fost obligat să plătească şi, după alte tergiversări, Radu Mazăre a găsit soluţia ideală: a propus Consiliului Local aprobarea unei vânzări prin negociere directă a suprafeţei de teren din Faleză Nord şi, în acest fel, acoperirea costurilor lucrărilor de urbanizare a zonei. Lucrări care, anterior, printr-o altă Hotărâre a Consiliului Local, fuseseră încredinţate italienilor. Fără urmă de licitaţie. Dar povestea nu se opreşte aici. După ce consilierii au votat HCLM-ul referitor la vânzarea terenului din Faleză Nord, prefectul Claudiu Iorga Palaz a atacat în contencios-administrativ hotărârea. Acum, italienii, prin vocea avocatului Haşotti, reclamă faptul că nici evaluarea valorii lucrărilor nu a fost tocmai în regulă. Aşa că, a cerut Consiliului să revoce HCLM 113 din 16.07.2010 şi HCLM 114 din aceeaşi dată, prin care se aprobaseră principalii indicatori tehnico-economici pentru proiectele de dezvoltare edilitară a municipiului Constanţa în zona Faleză Nord şi strada zona Mihai Eminescu.

„Madam Udrea", acuzată pe nedrept

Avocatul Haşotti a adus în discuţie o diferenţă de opt milioane de euro între evaluarea Blizzard-ului şi studiul de fezabilitate întocmit de „o firmă de mare calificare" angajată de societatea italiană. „Nu există corelaţie între valoarea evaluată de Blizzard. Evaluarea s-a făcut în baza unor criterii inacceptabile. Nu a existat consultare cu specialiştii noştri care au realizat studiul de fezabilitate. (...) S-a folosit o valoare medie existentă pe piaţa din România. Nu putem accepta aşa ceva, pentru că piaţa spune că sunt diferenţe majore pe pieţele din România. (...) Avem angajaţi străini, iar tarifele pe care se bazează Blizzard sunt abstracte. Avem muncitori de înaltă specializare. Nu spunem că dăm salarii imense, însă nu ne putem raporta la venitul mediu brut din România. (...) Materialele costă mai mult la Constanţa decât la Zalău. Este o lucrare în care Primăria are interes major să iasă bine. În pofida hotărârii judecătoreşti, Fin.Co.Ge.R.O. a dat dovadă de flexibilitate", a spus în faţa consilierilor locali avocatul italienilor. Haşotti a menţionat: „cooperarea trebuie să meargă înainte, dar să vă gândiţi să se refacă studiul", după care a subliniat că între Fin.Co.Ge.R.O.Spa şi Blizzard nu au existat consultări asupra preţurilor. „Acestea sunt lucrări care se fac o dată în viaţa unui oraş. Sunt diferenţe de câte patru milioane pentru fiecare proiect. Să spunem că pentru Faleză Nord nu sunt chiar atât de mari, însă pentru Eminescu sunt foarte mari", şi-a susţinut Haşotti cauza.

Primarul Radu Mazăre l-a întrebat: „Şi ce doriţi?!". Avocatul celor de la Fin.Co.Ge.R.O. Spa a explicat faptul că se doreşte refacerea rapoartelor şi, dacă această situaţie nu va fi acceptată, mai există varianta judecăţii sau a arbitrajului. „Avem o istorie îndelungată, plină de judecăţi. Fin.Co.Ge.R.O. Spa este cel mai mare investitor din Constanţa la acest moment. Aţi fi de acord să facem o licitaţie pentru alt evaluator?! Cine plăteşte?!", a întrebat primarul. Iar Haşotti i-a răspuns: „Cred că ar fi cinstit să plătim noi". Iar Mazăre a revenit în dialog: „Cum a zis orbul, mai vedem. Mergeţi în instanţă să ne judecăm?". Ionel Haşotti a spus că se gândesc şi la varianta de a merge în instanţă. În stilu-i caracteristic, Radu Mazăre a adus aminte de „madam Udrea" şi de o lege pe care aceasta a dat-o privitoare la evaluări. Numai că, Ion Marica, directorul Direcţiei de Tehnic şi Achiziţii din cadrul Primăriei i-a explicat şefului său că respectivul act normativ se referă la altfel de evaluări. Mazăre a trecut mai departe la un alt subiect preferat de-al său: DNA-ul. I-a explicat lui Haşotti că aleşii locali se tem să aprobe aşa ceva, că DNA-ul a cerut contractele cu Fin.Co.Ge.R.O. Spa înainte ca acestea să fie făcute şi că „tuturor de aici le este frică". De parcă avea replica pregătită şi repetată, Haşotti i-a răspuns edilului: „Mi-e jenă să ascult asemenea explicaţii într-o ţară democratică".

„Da, da, da, eu am luat hotărârea"

Într-un final... s-a schimbat modificarea: se va ajunge la judecată. Iar Fin.Co.Ge.R.O. Spa ar putea obţine în instanţă o confirmare a studiului mai scump cu opt milioane de euro. La finalul şedinţei Consiliului Local, Mazăre a explicat: „Relaţia cu firma Fin.Co.Ge.R.O. Spa este destul de îndelungată şi de complexă prin instanţe, judecăţi şi aşa mai departe. La un moment dat, ştiţi că ei au obţinut în instanţă o hotărâre definitivă ca acolo unde construiesc ei, noi, Primăria, să facem infrastructura. Infrastructura... discutăm despre 30 de milioane de euro, bani pe care Primăria nu îi are. Şi atunci, am discutat cu dumnealor, să le vindem terenul în contrapartidă cu costurile infrastructurii. Ei au venit cu o evaluare, noi am făcut alta. Rezultă o diferenţă de vreo opt milioane de euro şi, având în vedere această neconcordanţă de valori, vom merge în instanţă, pentru a stabili instanţa exact costul infrastructurii pe care noi trebuie să îl decontăm în contrapartidă cu preţul terenului. Dacă nu le-am vinde terenul, ar trebui să punem noi, obligaţi de hotărârea de instanţă definitivă şi irevocabilă 20 şi ceva de milioane, să-i băgăm în pământ acum pentru a face infrastructura acolo. Domnul prefect, ştiţi că a atacat în contencios hotărârea de vânzare a terenului. Dumnealui ar dori să scoatem de la Primărie banii ăştia, să-i băgăm în pământ pentru a face infrastructura de la Fin.Co.Ge.R.O. De unde să scoatem 20 şi ceva de milioane de euro?! Primăria încasează, din taxa de concesiune de la Fin.Co.Ge.R.O. două milioane în 25 de ani. V-am lămurit?! Şi ar trebui să bage în infrastructură 25. Da, da, da, eu am luat hotărârea să nu se facă infrastructura, şi tot Consiliul Local, pentru că nu avem bani de băgat acolo. Avem de reparat drumuri şi şcoli. Puteţi spune că am luat o hotărâre greşită. Dacă instanţa a spus că în baza contractului trebuia să băgăm banii ăştia acolo, noi am apreciat că în baza contractului nu trebuia să băgăm banii ăştia acolo. Oricum, nu aveam banii".