Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
20:23 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Scoasă la vânzare din 2013, încă îşi caută cumpărător Vila Şuţu - istoria secolului XIX, „pângărită” cu graffiti

ro

16 Apr, 2015 00:00 5813 Marime text
Vila Şuţu continuă să domine, la nivel vizual, Portul Tomis. Acoperişul susţinut de coloane cu arcade şi terasa crenelată atrag încă privirile.

Chiar şi un „profan” simte că vila are o poveste, un parfum aparte. Din altă epocă, din alte vremuri. „Contactul” cu anii 2000 a fost conturat, tot la nivel vizual, de câteva graffiti-uri groteşti, desenate pe faţada dinspre mare a clădirii. Trist, având în vedere faptul că vorbim, totuşi, despre un imobil inclus în categoria monumentelor istorice din clasa A.
Şi mai trist este însă că această clădire-simbol a Constanţei a fost „scoasă la mezat”, pe Internet, încă de acum un an şi jumătate. Contrar, poate, aşteptărilor, nimeni nu s-a înghesuit să cumpere vila. Poate tocmai faptul că vorbim despre o clădire istorică face şi mai dificilă vânzarea imobilului?
 
Ceea ce constănţenii cunosc astăzi sub numele de „Vila Şuţu” a fost construită în 1899, de către numismatul Mihail Şuţu, în stil maur, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Istoria familiei Şuţu este una îndelungată, începând în Epir, în secolul al XVI-lea şi continuând în Constantinopole şi, ulterior, în Principatele Române. Mihai Şuţu, domn al Ţării Româneşti în trei rânduri şi o dată domn al Moldovei, a fost străbunicul numismatului.
Vila Şuţu nu a avut însă întotdeauna în faţă un port. Pe vremuri, valurile din Golful Delfinilor să spărgeau chiar în zidul de protecţie al clădirii. Despre interiorul vilei se spune că este de-a dreptul impresionant, fiind structurat în mai multe săli decorate cu elemente caracteristice palatelor din Constantinopole. Sălile vilei au tavane policrome, de la portocaliu la bronz-auriu, cu motive florale stilizate încrustate. Pictura este în ulei, iar plafoanele sunt ornamentate cu stucatură.
Vila Şuţu este un simbol pentru oraşul-port şi o podoabă arhitecturală. De-a lungul anilor, clădirea a reprezentat de foarte multe ori obiect de studiu pentru elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”.

De la farmecul istoric, la anunţul online

În toamna lui 2013, Vila Şuţu a fost scoasă la vânzare la un preţ de două milioane de euro. La începutulul lui 2014, unul dintre anunţuri suna astfel: „Anul 2014 vine cu o surpriză pe piaţa imobiliară: un conac maur este scos la vânzare pentru 2.000.000 de euro. Conacul este în oraşul Constanţa, pe faleza de lângă portul de ambarcaţiuni mici, pe strada Kircor Zambaccian. Vederea este splendidă, direct spre mare. Perioada construirii palatului: sfârşit de secol XIX, început de secol XX, între 1899 şi 1900. Suprafaţa de teren pe care este construit: 852 mp. Număr de niveluri: subsol, parter, etaj şi turn”. Ulterior, anunţul a apărut pe mai multe site-uri imobiliare şi despre vânzarea acestui imobil s-a tot vorbit, dar în pofida popularizării subiectului, Vila Şuţu nu şi-a găsit nici până la acest moment cumpărătorul.

În timpul regimului comunist, clădirea a servit drept sediu al Consulatului Ceh şi, mai târziu, al Curţii de Apel Constanţa. Recâştigată de moştenitori, vila este scoasă la vânzare şi se pare că, cel puţin pentru moment, rămâne aşa. Asta pentru că, susţin arhitecţii, clădirea necesită reabilitări atât exterioare, cât şi interioare care, însă, nu s-ar face oricum, ci respectând planurile originale. Tot arhitecţii zic, de asemenea, că vila s-ar afla într-un nivel destul de avansat de degradare. Altfel spus, nu doar cumpărarea imobilului ar reprezinta o investiţie de amploare, ci şi reabilitarea acestuia. Nu mai puţin important, acolo unde altădată se spărgeau valurile, este amenajată acum, între portul turistic şi Plaja Modern, o parcare de maşini, ceea ce, cumva, răpeşte din farmecul vilei. Pe Internet, pe site-urile imobiliare, vila istorică este cunoscută mai ales ca „palat maur”.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii