Se împlinesc 112 ani de la nașterea lui Horia Roman
Se împlinesc 112 ani de la nașterea lui Horia Roman
09 Dec, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
1555
Marime text
- Horia Roman a fost cel mai mic copil și singurul băiat al familiei
- Tatăl său a fost Ioan N. Roman
- A ocupat funcția de redactor-șef al publicației de limbă franceză și engleză Bulletin Europeen - Tribune libre de l’europeisme
Horia Roman s-a născut la data de 9 decembrie 1910, în Constanța, ora 12, la casa părinților săi situată pe strada Carol 121. Numele său complet a fost Ion Radu Horia, fiind fiul lui Ioan N. Roman și al Ceciliei. De asemenea, a fost cel mai mic copil al familiei și singurul băiat. Lui Horia Roman i s-a prezis o carieră jurnalistică, călcând astfel pe urmele tatălui său.
Primii ani de școală i-a făcut la Constanța, apoi s-a transferat la Liceul „Sf. Sava” din București, unde a fost coleg de cameră cu Eugen Ionescu. La 17 ani a început să publice versuri şi proză literară, prima dată la publicaţia Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A absolvit Facultatea de Drept din București, urmând dorința tatălui său, dar nu a profesat în domeniu.
Horia Roman a început să lucreze în redacțiile unor ziare ca Adevărul (unde tatăl său a fost prim-redactor) și Dimineața. A scris pentru revistele Stânga și Cuvântul liber, la care a îndeplinit și funcția de secretar general de redacție, între 1932-1936. Din 1937 și până în 1942, a lucrat la ziarul Timpul, sub direcția lui Grigore Gafencu. A mai colaborat cu publicații din Dobrogea precum: Dacia, Dobrogea Jună, Revista dobrogeană. În 1942, a fost trimis corespondent al Agenţiei naţionale de ştiri RADOR la Roma, iar delegaţia României îl acreditează ca ataşat de presă pe lângă Sfântul Scaun. Ulterior, în anul 1946, Horia Roman s-a stabilit definitiv în Italia cumpărând o căsuță în apropierea zidurilor Vaticanului.
La Roma este mulţi ani redactorul-şef al publicaţiei de limbă franceză şi engleză Bulletin Europeen - Tribune libre de l’europeisme, editată de Iosif Constantin Drăgan. Duce o activitate jurnalistică intensă, întreţine legături strânse cu românii din exil, nu numai din Italia, ci şi din Franţa, Germania şi Spania. În 1968 publică „Cenuşa visărilor noastre“.
În Italia ia contact cu Mișcarea Europeană, născută ca o ripostă la regimul comunist. Grigore Gafencu, cu care colaborase la ziarul Timpul, a înființat la Paris o grupare română pentru o Europă unită, formată din exilați din România, foști demnitari, diplomați și jurnaliști, inclusă în Mișcarea Europeană. La Roma, un alt om care a mai lucrat cu Horia Roman, anume Iosif Constantin Drăgan a pus bazele unei agenții de presă și radio denumită Europa SRL, care începe să editeze, din 15 martie 1950, publicaţia lunară în limba franceză Bulletin Europeen, tribună liberă a europenismului. În paginile ei se promova ideea unei Europe unite incluzând țările din partea centrală și de est a continentului.
La 13 martie 1952, Horia Roman a intrat în colimatorul Securității, când a fost semnalat ca redactor al Buletinului European.
După un conflict cu Iosif Constantin Drăgan, Horia Roman a părăsit publicația acestuia și s-a mutat la Radio Europa Liberă la Roma ocupând funcția de corespondent.
Horia Roman a decedat la sanatoriul Sanatrix din Roma pe 23 decembrie 1982.
Citește și:
Constanţa de odinioară 105 ani de la naşterea lui Horia Roman. Un destin românesc la poalele Vaticanului (galerie foto)
Primii ani de școală i-a făcut la Constanța, apoi s-a transferat la Liceul „Sf. Sava” din București, unde a fost coleg de cameră cu Eugen Ionescu. La 17 ani a început să publice versuri şi proză literară, prima dată la publicaţia Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A absolvit Facultatea de Drept din București, urmând dorința tatălui său, dar nu a profesat în domeniu.
Horia Roman a început să lucreze în redacțiile unor ziare ca Adevărul (unde tatăl său a fost prim-redactor) și Dimineața. A scris pentru revistele Stânga și Cuvântul liber, la care a îndeplinit și funcția de secretar general de redacție, între 1932-1936. Din 1937 și până în 1942, a lucrat la ziarul Timpul, sub direcția lui Grigore Gafencu. A mai colaborat cu publicații din Dobrogea precum: Dacia, Dobrogea Jună, Revista dobrogeană. În 1942, a fost trimis corespondent al Agenţiei naţionale de ştiri RADOR la Roma, iar delegaţia României îl acreditează ca ataşat de presă pe lângă Sfântul Scaun. Ulterior, în anul 1946, Horia Roman s-a stabilit definitiv în Italia cumpărând o căsuță în apropierea zidurilor Vaticanului.
La Roma este mulţi ani redactorul-şef al publicaţiei de limbă franceză şi engleză Bulletin Europeen - Tribune libre de l’europeisme, editată de Iosif Constantin Drăgan. Duce o activitate jurnalistică intensă, întreţine legături strânse cu românii din exil, nu numai din Italia, ci şi din Franţa, Germania şi Spania. În 1968 publică „Cenuşa visărilor noastre“.
În Italia ia contact cu Mișcarea Europeană, născută ca o ripostă la regimul comunist. Grigore Gafencu, cu care colaborase la ziarul Timpul, a înființat la Paris o grupare română pentru o Europă unită, formată din exilați din România, foști demnitari, diplomați și jurnaliști, inclusă în Mișcarea Europeană. La Roma, un alt om care a mai lucrat cu Horia Roman, anume Iosif Constantin Drăgan a pus bazele unei agenții de presă și radio denumită Europa SRL, care începe să editeze, din 15 martie 1950, publicaţia lunară în limba franceză Bulletin Europeen, tribună liberă a europenismului. În paginile ei se promova ideea unei Europe unite incluzând țările din partea centrală și de est a continentului.
La 13 martie 1952, Horia Roman a intrat în colimatorul Securității, când a fost semnalat ca redactor al Buletinului European.
După un conflict cu Iosif Constantin Drăgan, Horia Roman a părăsit publicația acestuia și s-a mutat la Radio Europa Liberă la Roma ocupând funcția de corespondent.
Horia Roman a decedat la sanatoriul Sanatrix din Roma pe 23 decembrie 1982.
Citește și:
Constanţa de odinioară 105 ani de la naşterea lui Horia Roman. Un destin românesc la poalele Vaticanului (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii