Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977. INCDFP lansează un nou produs cartografic

Astăzi, 04 martie, se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977, evenimentul care a marcat profund istoria României. 

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București.

 La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Cu această ocazie, INCDFP lansează un nou produs cartografic: Harta cutremurelor din România și împrejurimi, în perioada 1400- 2024.

Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic sau principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Ea poate fi accesată și descărcată de pe site-ul INCDFP (https://www.infp.ro/index.php?i=edu) și se adresează unui public variat. INCDFP o va distribui în instituții publice 

Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).


- 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
- 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
- 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
- 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,

-200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
- 763 de unități industriale au fost afectate,
-11 clădiri de spital au devenit nefuncționale - 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,

-6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
-23 de județe au fost grav afectate.

Conform INFP, cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020.

Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major.


Citește și:

Trei cutremure au avut loc în România în prima zi din luna martie 2025