Se împlinesc 74 de ani de la tragedia navei „Struma“ 768 de evrei români au pierit în Marea Neagră

La începutul lunii decembrie 1941, nava „Struma“ părăsea Portul Constanţa. Cei 769 de pasageri, evrei români, căutau refugiu în Palestina. Pe 24 februarie, vaporul a fost torpilat şi scufundat de un submarin. Toţi pasagerii aflaţi la bord au murit, cu excepţia unuia singur.

Tragedia s-a petrecut în 1942, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 768 de evrei murind în explozia şi naufragiul navei. Pasagerii s-au îmbarcat în România cu direcţia Palestina, dar nava a fost imobilizată în largul Istanbulului şi scufundată de un submarin sovietic.

În jurul acestei tragedii persistă încă misterul. De ce Turcia a refuzat pasagerilor o debarcare la Istanbul? De ce fosta Uniune Sovietică a torpilat vaporul?, se întreabă Euronews. Submarinul sovietic a eşuat, de asemenea. Epava acestuia a fost descoperită în 2008 de scafandri români şi olandezi. La începutul anilor ’40, situaţia evreilor din România se agravase, ca urmare a legilor rasiale şi ameninţării Germaniei naziste. Majoritatea evreilor doreau să emigreze în Palestina, aflată atunci sub mandat britanic, dar Marea Britanie se opunea, considerând că aceasta va duce la tulburări în Orientul Apropiat, prin sporirea ostilităţii populaţiei arabe, informează Radio România Actualităţi. Cu toate acestea, între 1938 şi 1940, 25 de nave reuşiseră să plece din porturile româneşti cu destinaţia Palestina. În anii care au urmat (1940-1944) au putut pleca alte vase, patru dintre ele au ajuns la destinaţie („Morina“, „Bulbul“, „Cazbek“ şi „Patria“), iar două („Struma“ şi „Mefkure“) au fost scufundate în Marea Neagră, împreună cu toţi cei aflaţi la bord. Tragedia vasului „Struma“ a devenit foarte cunoscută prin prisma faptului că, dintre cei 769 de pasageri (dintre care peste 70 de copii), nu a existat decât un singur supravieţuitor, David Stoliar, pe atunci un tânăr în vârstă de 19 ani.

Supravieţuitorul

Vasul „Struma“ era un vechi barcaz bulgar cumpărat de organizaţiile evreieşti, care naviga sub pavilion panamez şi care trebuia să asigure o singură traversare până în Palestina. Avea un echipaj foarte slab instruit şi o dotare insuficientă pentru călătoria plănuită; căpitanul nu era pregătit pentru navigaţia de larg şi pentru navigaţia astronomică, îi lipsea până şi sextantul, busola era rudimentară. De asemenea, îi lipseau total mijloacele de radiocomunicaţii. Vasul avea doar doua bărci de salvare pentru cei 769 de pasageri, evrei din România, majoritatea intelectuali. Cu toate aceste neajunsuri, „Struma“ a plecat din portul Constanţa în ziua de 12 decembrie 1941, la orele 14.30. Fără vize pentru Turcia sau Palestina, evreii de pe „Struma“ s-au văzut repede blocaţi în faţa Istanbulului, unde au rămas 71 de zile. În acest timp, guvernul turc a cerut zadarnic britanicilor să le acorde emigranţilor vize de intrare în Palestina, dar aceştia au refuzat, spunând că pasagerii proveneau dintr-o ţară inamică şi că la bord s-ar afla spioni germani deghizaţi în emigranţi evrei. La rândul lor, autorităţile turce au refuzat să accepte debarcarea emigranţilor la Istanbul. Aşa încât un remorcher a scos „Struma“ din port, abandonând-o la 5 mile de ţărm. La 24 februarie 1942, vasul a fost scufundat, cu tot cu cei aflaţi la bord, fiind lovit de o torpilă lansată de un submarin sovietic. La bord erau multe familii, bunici, părinți, nepoți, copii. Un singur pasager a supravieţuit: David Stoliar, care avea 19 ani. Nava din fier, cu o greutate de 642,36 de tone, avea două catarge, o lungime de 46,40 m și o lărgime de numai 8,70 m, ceea ce provoca un ruliu important. Echipajul era alcătuit din cinci bulgari, doi evrei, un ungur, un polonez, o româncă. Comandantul era Grigor Timofeievici Garabetenko, cetățean bulgar din Varna, de origine ucraineană. În decembrie 1999, s-a descoperit epava navei, după indicațiile lui David Stoliar, având coordonatele aproximative 41°23'N 29°13'E, la adâncimea de 90 m, la 5 km nord de țărmul Turciei. Epava a fost explorată și filmată de scafandrul turc Levent Yüksel.