Sesiunea plenară a Parlamentului European din 16-19 iulie; pe ordinea de zi - vot pentru preşedintele Comisiei

 

• În perioada 16-19 iulie 2024 are loc, la Strasbourg, prima sesiune plenară a Parlamentului European de după alegerile europene din 9 iunie.

În perioada 16-19 iulie 2024 are loc, la Strasbourg, prima sesiune plenară a Parlamentului European de după alegerile europene din 9 iunie. Eurodeputaţii se vor pronunţa prin vot, la 18 iulie, asupra celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene. Alte subiecte pe agenda sesiunii PE includ alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a chestorilor PE sau concluziile Consiliului European din 27 iunie, conform AFP şi site-ului PE, https://www.europarl.europa.eu/, potrivit Agerpres.

16 iulie, vot privind preşedintele şi vicepreşedinţilor PE

Sesiunea plenară a PE se va deschide, la 16 iulie, cu primul tur al alegerilor pentru preşedintele Parlamentului European şi va continua cu alte tururi, dacă este cazul, şi cu alegerea vicepreşedinţilor.

Conform legislaţiei europene, în prima sesiune plenară, Parlamentul îşi va alege noul preşedinte, vicepreşedinţii şi chestorii, şi va decide asupra numărului de eurodeputaţi care vor forma fiecare comisie parlamentară, informează https://elections.europa.eu/.

Deputaţii din Parlamentul European îşi aleg preşedintele pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi reînnoit. Nominalizările pot fi făcute fie de un grup politic, fie de un grup de europarlamentari care reprezintă cel puţin o douăzecime din totalul deputaţilor în Parlamentul European (36 de deputaţi). Votul este secret. Candidatul care obţine majoritatea absolută a voturilor exprimate devine preşedinte. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritatea absolută după trei tururi de scrutin, eurodeputaţii aleg în turul al patrulea dintre cei doi candidaţi principali din turul al treilea.

După alegerea preşedintelui instituţiei, Parlamentul trece la alegerea vicepreşedinţilor şi apoi a chestorilor. Vicepreşedinţii şi chestorii sunt aleşi pentru un mandat de doi ani şi jumătate, la fel ca preşedintele. Nominalizările pot fi făcute fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputaţi care reprezintă cel puţin o douăzecime din totalul europarlamentarilor (36 de deputaţi). Votul este secret şi se desfăşoară simultan pentru toţi candidaţii. Fiecare eurodeputat poate vota pentru fiecare post disponibil. Candidaţii care obţin majoritatea absolută a voturilor exprimate sunt aleşi în ordinea numărului de voturi obţinute. Dacă în primul tur de scrutin sunt aleşi mai puţin de 14 candidaţi, se organizează un al doilea tur de scrutin în aceleaşi condiţii. În cazul în care este necesară o a treia rundă de vot, candidaţii rămaşi care obţin cel mai mare număr de voturi ocupă restul locurilor. Cei 5 chestori sunt aleşi în urma aceluiaşi proces.

Actuala preşedintă a PE este malteza Roberta Metsola, care a fost aleasă în această poziţie în ianuarie 2022. A fost aleasă în funcţie încă din primul tur de scrutin.

17 iulie, vot privind chestorii PE

Sesiunea PE continuă, la 17 iulie, cu dezbaterea concluziilor adoptate la Consiliul European din 27 iunie 2024. În 27 iunie, liderii UE au convenit asupra desemnărilor şi numirilor pentru posturile de conducere de la nivelul UE şi au adoptat Agenda strategică pentru perioada 2024-2029, un plan de politică care stabileşte direcţia şi obiectivele viitoare ale UE. De asemenea, au adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea, competitivitatea, migraţia, Marea Neagră, Republica Moldova, Georgia, ameninţările hibride, combaterea antisemitismului, rasismului şi xenofobiei.

În ceea ce priveşte posturile de conducere pentru următorul ciclu instituţional, în conformitate cu rolul Consiliului European, astfel cum este prevăzut în Tratatul privind Uniunea Europeană, liderii l-au ales pe Antonio Costa în calitate de preşedinte al Consiliului European, au propus-o pe Ursula von der Leyen în calitate de candidată la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene şi au considerat-o pe Kaja Kallas drept candidata potrivită pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, notează https://www.consilium.europa.eu/.

Tot la 17 iulie, va avea loc alegerea chestorilor Parlamentului European, scrie https://www.europarl.europa.eu/.

18 iulie, vot privind preşedintele Comisiei Europene

În ceea ce priveşte votul privind noul preşedinte al Comisiei, conform art. 17 (alin. 7) din TUE, ţinând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun (majoritate absolută). În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea absolută, Consiliul European repetă procedura, propunând, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European parcurgând aceiaşi paşi.

Concret, la Consiliul European din 27 iunie 2024, liderii Uniunii au propus-o pe Ursula von der Leyen drept candidată la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat, scrie https://www.consilium.europa.eu/. Pentru a obţine un al doilea mandat, candidata la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene are nevoie de 361 din totalul de 720 de voturi din PE, scrie https://www.politico.eu/.

Ursula von der Leyen a anunţat că va candida pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene la 19 februarie 2024. Candidatura sa a fost confirmată de partidul german Uniunea Creştin-Democrată (CDU). La Congresul PPE de la Bucureşti, din 6-7 martie 2024, Ursula von der Leyen, a fost desemnată candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar.

19 iulie, numiri în comisiile parlamentare

În ultima zi a sesiunii plenare, se aşteaptă anunţarea numirilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

***

Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului, a încheiat sursa citată.


Citește și:
Parlamentul European rezultat în urma alegerilor europene din 6 - 9 iunie se reuneşte marţi în sesiune constitutivă