Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024! Aproximativ 73 de milioane de euro chletuiți pentru activități filantropice

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației şi îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic. 
 

1. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Potrivit Patriarhoeo Române, activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară și cultural-educațională desfășurată de către toți ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2024: 6.292 Sfinte Liturghii; 5.204 Sfinte Taine, dintre care 634 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 250 sfințiri de biserici noi și 225 resfințiri de biserici restaurate; 5.504 ierurgii și slujiri misionare; 154 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 44 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 9.045 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 483 prezidări conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 61 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 542 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod; 429 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 353 și în străinătate – 76); 1.768 cărți, studii, articole, mesaje publicate de către membrii Sfântului Sinod; 29.923 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și peste 8.850 zile activitate de teren desfășurată de către membrii Sfântului Sinod.

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod şi evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2024, din punct de vedere pastoral-liturgic, amintim:

• concretizarea, la nivelul fiecărei eparhii şi al instituțiilor componente, inclusiv al celor de învățământ teologic, a celor două teme, omagială și comemorativă, amintite mai sus, prin diverse manifestări religioase, culturale, științifice, educative şi pastoral-misionare;
• canonizarea a 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români din secolul al XX-lea, în şedinţa din 11-12 iulie 2024, după cum urmează:

1. Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
2. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
3. Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
4. Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
5. Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
6. Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
7. Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
8. Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
9. Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
10. Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
11. Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
12. Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
13. Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
14. Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
15. Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
16. Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.

• declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea;
• declararea anului 2026, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame);
• instituirea Ordinului patriarhal „Credință și Comuniune”, în contextul anului 2025 – Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române;
• aniversarea a 250 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti (13 iulie 1774 – 13 iulie 2024), eveniment care a ocazionat mai multe manifestări liturgice și religioase (Catedrala Patriarhală, 10-14 iulie 2024);
• aprobarea volumelor Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române pentru lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie, precum și al celui de al XIII-lea volum, dedicat sărbătorilor din perioada Triodului și a Penticostarului;
• înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra (Anglia) și ridicarea acesteia la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord;
• înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Irlandei și Islandei, cu sediul la Dublin (Irlanda);
• alegerea Preasfințitului Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în demnitatea de Arhiepiscop Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord (25 octombrie 2024);
• alegerea Preasfințitului Părinte Nectarie de Bretania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, în demnitatea de Episcop Ortodox Român al Irlandei și Islandei (25 octombrie 2024);
• proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul, în ziua sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale (duminică, 27 octombrie 2024);
• cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Cu prilejul acestui moment solemn, a fost adus la București, din Cipru, Cinstitul Cap al Sfântului şi Dreptului Lazăr, cel înviat a patra zi din morţi, de către o delegație condusă de Preafericitul Părinte Gheorghe, Arhiepiscopul Noii Justiniane şi al întregului Ciprului (Catedrala Patriarhală, 20-28 octombrie 2024);
• înscrierea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Mucenic Lup din Tesalonic, cu cinstire în ziua de 27 octombrie;
• analiza poziției Bisericii Ortodoxe a Greciei în legătură cu recunoașterea căsătoriilor civile între persoane de același sex de către Parlamentul Greciei;
• analiza poziției Uniunii Europene, a Curiei Romane și a Patriarhiei Ecumenice referitoare la problema Inteligenței Artificiale (IA);
• aprobarea înscrierii unor cadre didactice (2) din cadrul facultăților de Teologie Ortodoxă din țară în Registrul Național de Experți Evaluatori, componentă a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).
• completarea organizării controlului financiar și de audit intern în Biserica Ortodoxă Română pe baza dreptului de devoluțiune;
• aprobarea Îndrumărilor organizatorice pentru deshumarea unui Sfânt;
• actualizarea Metodologiei de desfășurare a examenelor de selecționare pentru posturile de preoți militari din unitățile subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Justiției (MJ), Serviciului de Pază și Protecție (SPP) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Conform sursei citate, îÎn ceea ce privește participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, se animtesc următoarele:

• participarea la întâlnirea dintre reprezentanții Statului Român și reprezentanții cultelor religioase recunoscute din România, eveniment care a avut loc la Muzeul Naţional de Artă al României (fostul Palat Regal) din Bucureşti (miercuri, 10 aprilie 2024);
• participarea la deschiderea Conferinței Credinţă şi ştiinţă – Izvor de sănătate, organizată de Patriarhia Română şi Compania Farmaceutică Antibiotice Iaşi (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, miercuri, 10 aprilie 2024);
• participarea la deschiderea Simpozionului Internațional de Teologie Pastorația şi îngrijirea bolnavilor – misiune şi slujire a semenilor (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, marți, 8 octombrie 2024);
• participarea la deschiderea Conferinței Naționale Unitate Dogmatică şi Specific Național în Pictura Bisericească, ediția a XI-a (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, marți, 12 noiembrie 2024);
• participarea la recepția oferită cu prilejul Zilei Naţionale a României de E.S. Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni (sâmbătă, 30 noiembrie 2024).

Patriarhul României a primit în dar: un fragment din moaștele Sfântului şi Dreptului Lazăr, cel înviat a patra zi din morţi, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nectarie al Kitioului, Biserica Ortodoxă a Ciprului (Reședința Patriarhală, miercuri, 20 noiembrie 2024); un fragment din moaștele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, precum şi un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, oferite de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, (Reședința Patriarhală, miercuri, 27 noiembrie 2024).

În plan administrativ, au fost organizate 3 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 128 hotărâri privind problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 79 temeiuri de Sinod și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 49 referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale. De  asemenea, a avut loc 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, 1 ședință de lucru a Sinodului Permanent, 1 ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc, 1 ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești.

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 46 ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc şi 3 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe. Cabinetul Patriarhal a pregătit și consemnat diplomele, ordinele, distincțiile (1.204) şi rangurile onorifice (58), oferite de către Patriarhul României în anul 2024. Totodată, la Reședința Patriarhală au fost realizate lucrări de renovare, modernizare şi dotare a unor spații.
 

2. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

1. Activități bisericeşti externe:

Patriarhia Română mai precizează că, prin Sectorul Relații bisericeşti, interreligioase şi comunități bisericeşti externe, Patriarhia Română a cultivat și promovat legăturile frățești, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu alte culte creştine şi culte religioase, în pofida contextului geo-politic și bisericesc internațional, marcat de disensiuni și conflicte armate.

De asemenea, Patriarhia Română a acordat o atenție sporită activităților din cadrul comunităților ortodoxe românești din afara României şi din diaspora română.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, amintim: participarea unei delegații a Patriarhiei Române la funeraliile vrednicului de pomenire Patriarh Neofit al Bulgariei (16 martie 2024) și la festivitățile prilejuite de întronizarea Preafericitului Părinte Daniil, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare (30 iunie 2024); participarea la întâlnirea Comisiei pentru Educație și Formare Ecumenică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, Seul, Coreea de Sud (24-29 iunie 2024); participarea la cea de-a XXX-a întrunire a Congresului Științific Internațional Pavleia, Veria, Grecia (26-29 iunie 2024); participarea la cea de-a XXX-a ediție a Conferinței ecumenice internaționale de spiritualitate ortodoxă, Mănăstirea din Bose, Italia (03-06 septembrie 2024); participarea la lucrările întrunirii pregătitoare pentru reluarea dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile Vechi Orientale, Cairo, Egipt (15-18 septembrie 2024); participarea la Întâlnirea Internațională pentru Pace, Paris, Franța (22-24 septembrie 2024); participarea la lucrările Comisiei internaționale pentru dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Anglicană, Boston, SUA (04-11 octombrie 2024); participarea la lucrările Conferinței internaționale Teologia ortodoxă în secolul XXI: Provocări și Perspective, Atena, Grecia (24-28 noiembrie 2024).

În afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa cinci arhiepiscopii și zece episcopii, patru dintre arhiepiscopii fiind și centre mitropolitane (Chişinău, Paris, Nürnberg, Chicago).

În aceste eparhii există, în prezent, un total de 1.651 parohii și filii, față de 1.578 parohii și filii la finalul anului 2023, 78 așezăminte monahale ortodoxe românești, față de 74 la finele anului 2023, deservite de 1.585 clerici români, față de 1.519 clerici români la finele anului 2023.

De remarcat că, în cadrul acestor parohii și comunități ortodoxe românești, au fost oficiate, în cursul anului 2024, un număr de 20.811 botezuri, în scădere față de 22.975 botezuri în anul 2023 (25.282 botezuri în anul 2022 și 24.643 botezuri, în anul 2021); 4.305 cununii, față de 4.759 cununii în anul 2023 (5.758 cununii în anul 2022 și 3.605 cununii, în anul 2021); 3.826 înmormântări, față de 3.639 înmormântări în anul 2023 (3.692 în anul 2022 și de 2.734 înmormântări, în anul 2021; 629 primiri la Ortodoxie, față de 610 de primiri la Ortodoxie în anul 2023 (721 de primiri la Ortodoxie în anul 2022 și 433 primiri la Ortodoxie în anul 2021); 76 reveniri la Ortodoxie, față de 150 de reveniri la Ortodoxie în anul 2023 (34 reveniri la Ortodoxie în anul 2022 și 27 reveniri la Ortodoxie în anul 2021).
 

2. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2024, menționăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter național și internațional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a XIII-a (01 februarie – 30 iunie 2024); Concursul Național Catehetic Hristos – Cuvântul care vindecă (15 noiembrie 2023 – 21 mai 2024); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XVII-a (Mănăstirea Caraiman, 23-25 septembrie 2024); Festivalul-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a XVI-a (15 martie – 27 octombrie 2024); Simpozionul Internațional de Teologie Pastorația şi îngrijirea bolnavilor – misiune şi slujire a semenilor (07-11 octombrie 2024, Palatul Patriarhiei din București).

În data de 23 octombrie 2024, a fost semnat Protocolul cu privire la predarea disciplinei Religie – cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului confesional, inclusiv teologic ortodox preuniversitar şi universitar, între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte.
În anul şcolar 2024-2025, predau disciplina Religie 6.237 profesori, dintre care 4.589 titulari, 196 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie şi 1.452 suplinitori; 1.137 sunt clerici, 5.003 laici cu studii teologice şi 97 laici cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 535 sunt debutanţi, 1.069 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.258 gradul didactic II, 3.143 gradul didactic I, iar 232 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 25 seminarii teologice, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2023-2024, au fost şcolarizaţi 4.265 elevi la nivel liceal, studii teologice; dintre cei 1.102 elevi în clasa a XII-a, 828 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 94 elevi din afara graniţelor ţării. În anul şcolar 2024-2025, au fost înscrişi 1.132 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul şcolar 2025-2026 au fost solicitate 1.205 locuri. În şcolile teologice preuniversitare, îşi desfăşoară activitatea didactică 1.135 profesori; dintre aceştia, 731 sunt titulari, 404 sunt suplinitori, iar 112 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2023-2024, Centrele eparhiale au alocat sprijin financiar acestor şcoli, în valoare totală de 3.440.139 lei.


În Patriarhia Română funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare). În anul universitar 2023-2024, au fost şcolarizaţi 4.376 studenţi. În anul 2024, au absolvit 863 studenţi, iar în anul universitar 2024-2025, au fost admiși 1.375. La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală au fost şcolarizaţi 3.089 studenţi (dintre care 93 studenți, la Extensia de la Roma a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București), iar 584 absolvenţi au obţinut diplomă de licenţă. În anul universitar 2023-2024, au studiat 1.688 masteranzi, dintre care 669 absolvenţi, iar în anul universitar 2024-2025 au fost admiși 964. Studiile de doctorat se organizează în 9 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 528 doctoranzi, dintre care 91 au fost admiși în anul I, în anul universitar 2024-2025. În anul universitar 2023-2024, 76 doctoranzi au obţinut titlul de doctor în Teologie. În cadrul învăţământului teologic superior, au activat 375 cadre didactice, dintre care 78 profesori, 106 conferenţiari, 142 lectori şi 49 asistenţi.

În anul universitar 2023-2024, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 13 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile de teologie din Patriarhia Română 12 cetăţeni străini, 86 etnici români din diferite țări și 256 etnici români din Republica Moldova.
În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 97 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea Chiriarhului şi 919 grupuri de tineri, care desfăşoară activităţi de voluntariat. Centrele eparhiale, prin departamentele de tineret, au iniţiat 291 proiecte pentru tineri. În anul 2024, s-a desfășurat Programul Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate, aflat la a VI-a ediţie, în colaborare cu centrele mitropolitane.

În anul 2024, Patriarhia Română a realizat documentația specifică pentru construirea unui centru național de activități cu tineretul în orașul Pantelimon, județul Ilfov, intitulat Centrul de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul”, destinat prevenirii abandonului şcolar.

În anul 2024, a continuat implementarea strategiei Biroului de catehizare a tineretului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Activitatea catehetică a fost organizată în 2.480 parohii și centre catehetice din țară și din diaspora (în creștere ușoară față de anul 2023). Numărul beneficiarilor a fost de 62.388 copii şi tineri și 13.580 tineri şi adulţi cu vârste de peste 18 ani. Coordonarea activității catehetice a fost asigurată de 37 inspectori eparhiali (29 în ţară şi 8 în diaspora), iar la nivelul protopopiatelor și al cercurilor pastorale, de 240 responsabili și 2.700 formatori.

3. Activităţi culturale şi misionare:

În prezent, în Patriarhia Română funcționează 235 unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 186 muzee și colecții muzeale, 30 centre pentru ocrotirea patrimoniului și 19 laboratoare de restaurare a patrimoniului eclezial.

În anul 2024, în Patriarhia Română, au fost în lucru 599 șantiere de artă bisericească și de restaurare. Dintre acestea, 497 șantiere au desfășurat lucrări de pictură din nou, 95 șantiere au fost deschise pentru lucrări de restaurare și 7 șantiere pentru lucrări de sculptură și mobilier eclezial.
Comisia de Pictură Bisericească a fost convocată pentru 12 ședințe de lucru și pentru soluționarea a 190 solicitări în regim de urgență, în cadrul cărora a fost analizat un număr total de 1.762 spețe, pentru care au fost emise 5.735 referințe. Din totalul acestora, 1.518 spețe au provenit din partea centrelor eparhiale, pentru care au fost emise 4.439 referințe. În acest sens, Secretariatul Comisiei de Pictură Bisericească a emis: 334 avize privind lucrări de proiectare, 726 avize privind lucrări de execuție (din care 273 pentru licitații și 453 pentru contracte), iar 458 avize au fost emise pentru recepții de lucrări. În privința solicitărilor primite din partea specialiștilor înregistrați în evidențele Comisiei de Pictură Bisericească, au fost analizate 244 spețe, pentru care au fost formulate 1.296 referințe. Totodată, membrii Comisiei de Pictură Bisericească s-au deplasat în 28 delegații, au efectuat 15 recepții parțiale la Catedrala Națională și o inspecție în teritoriu.

În cadrul Componentei „Cultură” a Administraţiei Patriarhale, au fost definitivate dosarele de canonizare pentru cei 16 sfinți români, preoți mărturisitori și mari duhovnici din perioada comunistă; au fost alcătuite și definitivate dosarele de canonizare pentru 4 cuvioși români care au viețuit în Sfântul Munte Athos; a fost realizat conceptul expozițional și planul cu funcțiunile fiecărui etaj pentru noul Muzeu al Patriarhiei Române care va fi organizat în imobilul de lângă biserica Kretzulescu din Bucureşti

Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale, rezultă că misiunea prin presa scrisă a fost reprezentată, în anul 2024, de 41 publicaţii eparhiale, periodice lunare informative sau reviste de cultură teologică,  la care se adaugă alte publicaţii editate de unităţi ecleziale din subordine, de şcoli teologice şi asociaţii creştine ortodoxe. S-a diminuat activitatea prin presa tipărită, dar a crescut în mediile digitale. Sunt active 6 posturi radiofonice regionale administrate de eparhii şi un post de televiziune online la Paris. Prezenţa în media digitală se realizează prin cele peste 6.000 website-uri şi pagini oficiale ale unităţilor bisericeşti în reţele sociale şi pe platforme digitale.

Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian ortodox din lume, a promovat, prin selecții de știri şi materiale jurnalistice adecvate, tematica omagială şi comemorativă a anului 2024, precum şi proiectele catehetice, cultural-educaționale și social-filantropice desfășurate în eparhiile, parohiile și mănăstirile din ţară şi din afara României. Împreună cu săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei, cotidianul Ziarul Lumina continuă activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate, prin ediţiile tipărite şi proiecţiile acestora în mediul digital. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.000 exemplare, Ziarul Lumina se menţine în primele locuri din categoria cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.
În anul 2024, Radio TRINITAS și-a desfășurat activitatea în patru studiouri: București, Iași, Craiova și Sibiu şi a fost recepționat în țară prin intermediul a 56 frecvențe terestre. Buletinele informative, jurnalele și emisiunile de actualitate au inclus peste 7.000 știri despre activitățile organizate de eparhiile Patriarhiei Române și peste 20.000 știri despre cele mai importante evenimente și decizii de la nivel național și internațional. A fost derulat proiectul „Identitate românească în comunitățile istorice”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, prin care au fost realizate 50 interviuri și reportaje cu români din Serbia și Ucraina. Acestea au fost difuzate în perioada septembrie-decembrie în emisiunea „Suflet românesc” și în campania media „Românii de lângă granițe”.

În anul 2024, la TRINITAS TV au fost realizate 740 transmisiuni în direct, iar în studiouri au fost înregistrate 206 emisiuni. Echipele TRINITAS TV au efectuat 183 deplasări în țară și în străinătate. Au fost introduse 6 emisiuni noi, au fost realizate 12 filme documentare şi a fost modernizat sistemul de transmisiuni în direct de la Catedrala Patriarhală. În data de 17 aprilie 2024, TRINITAS TV a efectuat prima transmisiune în direct în rezoluție 4K (Ultra High Definition) pe plaforma Youtube, devenind singura televiziune cu conținut local din România care transmite zilnic în formatul 4K în mediul online. TRINITAS TV a desfășurat, în anul 2024, proiectul „Medici români în Europa”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care a avut ca finalitate lansarea platformei mediciromaniineuropa.trinitas.tv, și proiectul „Martirul Unirii”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în cadrul căruia a fost realizat un film documentar dedicat Sfântului Preot Mucenic Alexandru Baltaga din Basarabia, proiectat în două rânduri la Chișinău. În mediul online, TRINITAS TV a înregistrat o creștere semnificativă a activității sale comparativ cu anul precedent. Pe canalul oficial de YouTube, numărul de abonați a ajuns la 425.463, pe Facebook la 944.753 abonați, pe Instagram la 50.000 abonați și pe TikTok la 145.000 urmăritori.
Agenția de Știri BASILICA a acordat atenție sporită calității materialelor publicate, colaborării cu centrele eparhiale și relevanței pentru presa laică națională și internațională. Pe site-ul basilica.ro al Agenţiei de Ştiri BASILICA au fost publicate 5.409 articole în limba română, dintre care 905 au fost traduse în engleză, iar traficul pe site s-a dublat față de anul anterior. Au fost introduse două categorii noi pe site: Sănătate și Catedrala Națională. A fost intensificată activitatea pe platformele sociale prin introducerea unor rubrici săptămânale noi, precum și prin publicarea de materiale catehetice și duhovnicești variate în limbile română și engleză. Fotoreporterii au continuat să desfășoare o activitate deosebită, publicând 314 galerii foto. Newsletter-ul Agenției a fost menținut prin transmiterea a 147 campanii.

Biroul de Presă şi Relații Publice al Patriarhiei Române a adus la cunoștința opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări și intervenții mediatice ale reprezentanților săi, atât tematica și manifestările anului omagial și comemorativ 2024 în Patriarhia Română, cât și poziționarea și mesajele instituționale care s-au impus în contextul vieții sociale și bisericești. Pe tot parcursul anului 2024, Biroul de Presă al Patriarhiei Române a cooperat punctual cu departamentele de comunicare ale eparhiilor în formularea unor poziții oficiale, transmițând și explicând poziția oficială a Bisericii față de problemele apărute.
Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2024 se prezintă astfel: au fost tipărite 264 titluri de carte, revistă sau broșuri, dintre care 131 titluri inedite, publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA și Editura TRINITAS) și anume: 25 titluri noi de Carte teologică; 78 titluri noi de Carte de cult și muzicală, acatiste și vieți de sfinți; 2 titluri noi de Carte patristică; 26 numere (fascicole) noi din revistele centrale bisericeşti. În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria PHAROS) au tipărit, împreună, 533.189 exemplare carte și revistă în format broșat și legat (254.653 ex. carte şi 278.536 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 73.578 Biblii (în diferite formate); 20.328 Noul Testament cu Psalmii; 489.342 broşuri și pliante; 1.918.452 cărţi de rugăciuni, slujbe și acatiste capsate; 51.678 pastorale; 4.310 felicitări; 1.254.799 calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) și 368.512 icoane (de diverse dimensiuni). Totodată, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române și săptămânalul Lumina de Duminică, dar şi 28.320  lucrări pentru terți, precum și o serie de lucrări de legătorie manuală (reparaţii şi restaurare carte, confecţionat cutii, mape, etu etc.).

Atelierele Institutului Biblic au confecționat, în anul 2024: Ordinul „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor” (engolpion – 70 bucăți; cruce pectorală pentru clerici – 50 bucăți; insignă pentru mireni – 50 bucăți) şi Medalia omagială și comemorativă (în colaborare cu Monetăria Statului) – 500 bucăți. Au fost realizate 214 lucrări doar din argint, pentru unele eparhii, mănăstiri și parohii, dintre care: 9 racle din argint (7 de dimensiune medie și 2 de dimensiune mică). Au fost realizate 21 racle din metal comun (misionare), doar cu interiorul din argint. Au fost confecționate, din argint și din argint filigranat, mai multe obiecte liturgice, dintre care amintim: seturi de sfinte vase,  candele suspendate, vase pentru agheasmă, ferecături pentru icoane,  cădelnițe,  cârje arhierești, cruci cu postament, seturi de cununii cizelate, lingurițe, ferecături pentru evanghelii, seturi de engolpioane și cruci pectorale, chivote după macheta bisericilor și altele.

În contextul proclamării noilor sfinți mărturisitori, Atelierele Institutului Biblic lucrează, în prezent, la realizarea a 6 racle din argint de dimensiuni mari (120x40x27,5 cm), pentru cinstitele moaștele ale: Cuviosului Dionisie Ignat, Cuviosului Petroniu Tănase, Cuviosului Sofian Boghiu, Preotului Dumitru Stăniloae, Cuviosului Ilie Cleopa și Cuviosului Paisie Olaru.

În anul 2024, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat 152 pelerinaje externe, pentru 4.804 pelerini, și 287 pelerinaje interne, pentru 11.157 pelerini.
Sectorul Monumente şi Construcții Bisericeşti al Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale. Dintre acestea, amintim: lucrări de execuție acces vest din exterior la Peștera „Sf. Andrei”; lucrări de execuție și montaj învelitoare din tablă; lucrări de execuție și montaj decorațiuni din piatră, placare stâlpi pridvor est; lucrări de execuție și montaj pictură în tehnica mozaic a turlei principale; lucrări de execuție tencuieli interioare și exterioare; lucrări de montare a unor confecții metalice aferente fixării șarpantei, montare a grilelor, scărilor și trapelor metalice; lucrări de protecție la foc a șarpantelor metalice; lucrări finisaje spații tehnice; lucrări de instalații infrastructură și suprastructură.

Centrul de Conferințe al Palatului Patriarhiei a găzduit, în anul 2024, 190 evenimente și a înregistrat un număr de aproximativ 35.000 vizitatori, turiști și pelerini din aproape 25 de țări de pe toate continentele lumii, reflectând un interes deosebit față de acest obiectiv istoric, cultural și turistic.
Activitatea Sectorului Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale a continuat la subunitățile aflate în subordine, astfel:
La Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au continuat lucrările de renovare, recompartimentare şi de modernizare a unor spaţii şi au fost achiziţionate echipamente profesionale pentru Cafetăria şi Patiseria „Misionarul”.

A continuat amplul proiect de modernizare, care se desfășoară gradual, în incinta Centrului Cultural-Misionar „Familia” – Pantelimon, prin realizarea proiectului de recompartimentare și amenajări interioare, consolidare, mansardare, intervenții fațadă, șarpantă și învelitoare, pentru corpurile A și B din incinta Centrului. La acest Centru au fost organizate 5 evenimente cu caracter social-filantropic.
La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol au fost desfășurate lucrări de refacere şi amenajare. A fost derulat și în anul 2024 contractul de colaborare cu CNAS Constanţa. Au fost cazate 2.409 persoane și au beneficiat de tratament, la Baza de Odihnă şi Tratament „Sfântul Pantelimon”, 2.929 persoane.

La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au fost efectuate lucrări de reparații și întreținere, în special la vila 3, a fost recondiţionată crucea din parcul incintei interioare, au fost executate lucrări de reparații și de întreținere pe suprafața drumului din curtea interioară a Schitului, precum şi la parcarea din curtea bisericii.
Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti a găzduit 938 persoane, în anul 2024. La acest Centru au fost derulate şi finalizate 2 proiecte de modernizare: alimentarea cu apă geotermală şi amenajarea spațiilor interioare din Casa de Oaspeți.
La Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Olănești a continuat amplul proiect  de reabilitare, consolidare și modernizare a sediului, început în anul 2023, urmând să fie încheiat în 2025.
 

3. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În lucrarea social-filantropică și medicală desfăşurată la nivelul centrelor eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române și a ONG-urilor care funcționează cu binecuvântarea acestora, în anul 2024, au participat 26.297 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate și eparhiali, 544 asistenți sociali, 2.394 personal  cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ),  23.308 voluntari.    
În anul 2024, Biserica Ortodoxă Română şi-a desfășurat activitatea social-filantropică şi medicală prin 867 instituții și servicii sociale, având în derulare 1.270 proiecte și programe sociale, din care: 67 cu finanţare externă, 33 cu finanţare publică, 1.061 finanţate din fonduri proprii şi 109 cu finanţare mixtă.
În acest sens, diagrama așezămintelor social-filantropice, în anul 2024, este următoarea: 68 birouri de asistență socială, 148 cantine sociale și masa la domiciliu, 148 centre de zi pentru copii, 47 centre de zi pentru vârstnici, 5 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 61 centre rezidențiale copii, 57 centre rezidențiale vârstnici, 4 centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, 42 servicii de îngrijire la domiciliu, 27 instituții ce oferă servicii medicale și de recuperare, 16 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 69 servicii educaționale (tip afterschool, remedial, prevenție abandon școlar etc), 108 centre de informare, de consiliere, de sprijin și comunitare, 23 locuințe protejate, 19 centre de urgență (persoane fără adăpost, victime violență, victime trafic de persoane), 18 campusuri de tabără și 7 cu alt specific.

În așezămintele social-filantropice, amintite mai sus, au primit asistență 363.003 beneficiari, după cum urmează: a) 101.142 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 27.152 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe; c) 108.041 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 124.862 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 1.806 persoane fără adăpost.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 506 preoţi, dintre care: 22 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 90  în unităţi militare, 39 în sistemul penitenciar şi 355 în spitale și aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent un număr de 442 biserici şi capele sfințite, precum și alte spații special amenajate, iar 40 de lăcașuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: programul „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 39 activități, cu peste 2.200 beneficiari pentru prevenirea excluziunii sociale, și programul „Ajutor pentru elevi”, destinat reducerii abandonului școlar, având  60 beneficiari.
În ceea ce privește Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, au fost realizate 27 acțiuni cu 2.130 beneficiari. În perioada 2015-2024, au avut loc un număr total de 141 deplasări, cu  15.604 beneficiari, iar în cadrul componentei de prevenție și educație pentru sănătate au fost realizate 76 deplasări, având 16.381 beneficiari.

Totodată, la campaniile organizate în cuprinsul Patriarhiei Române, pe parcursul anului 2024, au participat 11.580 donatori de sânge şi au fost colectaţi 5.136 litri de sânge, dintre care 2.130 donatori și 1.000 litri de sânge sunt rezultatele celor 13 ediții ale Campaniei „Donează Sânge, Salvează o Viață!”, derulată de voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Din anul 2013 și până în prezent, în cadrul acestei campanii  au fost desfășurate 58 ediții, fiind colectați peste 25.000 litri de sânge, de la peste 52.000 donatori fideli.

În anul 2024, a continuat parteneriatul cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul „Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, înregistrându-se activități în 26 de localități, cu un număr total de peste 400 beneficiare (2018-2024: 42 deplasări, cu un număr de peste 1.727 beneficiare).
Pornind de la modelul parteneriatului mai sus menționat, în anul 2024, a fost semnat, de către Patriarhia Română, Protocolul de colaborare cu Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Bucureşti, în vederea desfășurării de activități medicale cu caracter umanitar.
Programul „Masa Bucuriei” se desfășoară în continuare la nivel național, în Patriarhia Română, în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2024 este de 3.333.966,83 lei, echivalentul a 670.198 euro (curs mediu 2024: 1 EUR = 4,9746 lei).

În contextul inundațiilor care au avut loc în perioada 13-14 septembrie 2024 în județele Galați și Vaslui, la inițiativa Patriarhului României a fost acordată Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în regim de urgență, suma de 100.000 lei, din Fondul Filantropia al Administrației Patriarhale și au fost organizate colecte în eparhiile din Patriarhia Română. Astfel, au fost colectate fonduri în valoare totală de 18.479.652,85 lei, fiecare eparhie direcționând sumele de bani sau, după caz, transporturile umanitare de produse către Arhiepiscopia Dunării de Jos și Episcopia Hușilor, afectate de inundații. Menționăm că, la nivelul Arhiepiscopiei Bucureștilor, ajutorul material pentru familiile afectate din județul Galați s-a stabilit în baza unei analize de nevoi, fiind achiziţionate 2.621 seturi de produse electrocasnice (aspirator și fier de călcat), în valoare de 813.695 lei.

În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au fost realizate colecte și pentru alte cazuri de persoane sinistrate din țară, precum și pentru refugiații relocați din regiunea Nagorno-Karabah, în valoare de 2.217.675,05 lei, ceea ce face ca totalul fondurilor colectate pentru sinistrați să fie de 20.697.327,90 lei.
În concluzie, în anul 2024, pentru susţinerea activității filantropice, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 31.999.568,26 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 103.126.959,63 lei, iar pentru susținerea activității de asistență socială au fost cheltuiți 207.279.656,77 lei.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență social-filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2024, la nivelul întregii Bisericii Ortodoxe Române au fost cheltuiți în total 363.103.512,56 lei, adică curs mediu 2024: 1 EUR = 4,9746 lei).
În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activități caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
 

La finalul acestui raport sintetic al activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, dorim să apreciem în mod deosebit eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.
Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!“ - a transmis Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.