Societatea civila ia pozitie in cazul poluarii de la CNE Cernavoda

Intoxicare prin mass-media constanteana

Atacurile unor asa-zisi ecologisti au intrigat

Membrii unei fundatii ecologice din Galati au sustinut, prin intermediul presei constantene, cateva idei anti-proiectul CANDU * Romania este singura tara din sud-estul Europei care detine tehnologie nucleara de tip canadian * Proiectul canadian dupa care este construita CNE Cernavoda este unul dintre cele mai sigure existente in lume la aceasta ora * Ecologistii romani contesta gratuit sistemul canadian, pe care-l considera mai poluant radioactiv decat cel de tipul rusesc de la Cernobal

Dupa anul 2000, noua guvernare a reluat programul nuclear romanesc, care, de la punerea in functiune a reactorului unu al Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavoda si momentul reluarii ideii de cinci reactoare, era in amortire de ani buni. Premierul Adrian Nastase a initiat, cu sprijinul tuturor "actorilor" politici ai societatii romanesti, reluarea lucrarilor la Unitatea doi de la Cernavoda. Initiativa a creat noi oportunitati pentru revigorarea unui intreg segment al industriei romanesti care si-a creat capacitati, in ultimii 20 de ani, ce au furnizat o mare parte din componentele celor doua unitati de la CNE Cernavoda. Mari platforme industriale, ca de exemplu IMGB, au sansa sa valorifice experienta si know-how-ul acumulate pe perioada in care au colaborat la ceea ce inseamna acum CNE Cernavoda. Asa a luat nastere o noua entitate care are ca scop promovarea si sustinerea proiectului abandonat de la Cernavoda. Este vorba de Forumul Atomic Roman - Romatom, personalitate juridica de drept privat, uniune independenta, reprezentativa la nivel national, neguvernamentala, non-profit, constituita din membri, persoane juridice romanesti si straine. Sub "cupola" Romatom sunt reunite toate personalitatile si societatile romanesti si straine care au conlucrat si la construirea primei unitati de la CNE Cernavoda, care, la ora aceasta, produce 10% din productia romaneasca de energie electrica. Romatom a pornit la drum pe 10 ianuarie 2001. Atunci, 14 companii, cu capital privat sau de stat, si doua asociatii nonguvernamentale si-au dat mana pentru finalizarea constructiei celei de-a doua unitati. Societatile si asociatiile din componenta si asociate la Romatom sunt: SN Nuclearelectrica SA, Automatica SA, Asociatia "Energia Nucleara", General Turbo SA, Electricom SA, Ernst & Young SRL, ICPMRR SA, Vulcan SA, Aversa SA, Kvaerner Fecne SA, Bega Tehnomet SA, AECL - reprezentanta Romania, General Concrete SA, Ansaldo - reprezentanta Romania, Titan Echipamente Nucleare SA, RA Activitati Nucleare - RAAN, SN Nuclearmontaj SA, UCM Resita SA, R&M Nimb, SC Compcontrol ING SRL, Compania Nationala a Uraniului, CMB Bocsa SA. Pentru Romania finantarea acestui proiect reprezenta o problema, dar exista banci straine care si-au exprimat disponibilitatea pentru a investi in unitatea doi si al caror aport financiar va fi disponibil din martie. SN Nuclearelectrica SA a luat fiinta la 27 iulie 1998. Societatea are trei sucursale fara personalitate juridica: CNE Prod - exploateaza Unitatea unu si gestioneaza serviciile auxiliare, CNE Invest - include unitatile doi, trei, patru si cinci, si FCN Pitesti - fabrica de combustibil nuclear.

Interese strategice si atacuri

SNN SA are un capital propriu de 7.066 miliarde de lei si o cifra de afaceri de 1.752 de miliarde. Din 1977 si pana in prezent, Romania a investit in programele sale nuclear-electrice 11 miliarde de dolari. Programe nucleare exista in toate tarile din Europa de Est. Daca luam in calcul ca tara noastra este singura din fostul CAER care si-a dezvoltat un program nuclear bazat pe un proiect canadian de tip CANDU, din afara influentei economice a URSS, aceasta face ca Romania sa fie privita ca un competitor aparte pe piata est-europeana a energiei electrice. Bulgaria, Ungaria si alte tari au in exploatare centrale nuclear-electrice de tip sovietic, de tipul celei de la Cernobal. Cum aceste centrale sunt pe punctul de a fi inchise treptat din motive de securitate, exemplul centralei de la Koslodui - Bulgaria, se va ajunge inevitabil ca in zona sa ramana o singura centrala nuclearo-electrica, respectiv Cernavoda - Romania. In contextul economic actual, in care Romania a decis sa-si puna in functiune alte trei unitati de la Cernavoda pana in anul 2015, ecuatia exporturilor de energie catre mari consumatori ca Turcia, Serbia, Albania si Grecia se va modifica. Cum interesele sunt destul de mari pe aceasta piata, apar si unele disensiuni concretizate in actiuni adesea disimulate in luari de pozitie pe teme umanitar-ecologice de genul protectiei mediului. Asa apar si unele asociatii si fundatii ecologice care militeaza pentru o "planeta curata".

Eco-Terorismul

Multi sunt aceia care si-au pus intrebarea: "De ce marea parte din actiunile unor organizatii ecologice se indreapta impotriva centralelor nuclear-electrice?". In fond, noxele rezultate in urma procesului de productie a energiei electrice la o centrala termoelectrica sunt mai mari decat cele de la o centrala nucleara. De exemplu, pentru a produce o cantitate de energie echivalenta cu cea realizata anual la Unitatea unu de la CNE Cernavoda, o centrala termoelectrica consuma aproximativ sase milioane de tone de lignit indigen. In urma procesului de ardere a acestei cantitati se evacueaza in mediul ambiant circa 1.500.000 tone de zgura si cenusa, din care 20.000 de cenusa zburatoare, 4.000.000 tone de dioxid de carbon si cantitati semnificative de dioxid de sodiu si oxid de natriu. Se pare ca o parte din aceste organizatii ecologice sunt finantate de grupuri financiare care au interese sa fie restransa activitatea nuclear-electrica pentru a lasa loc pe piata energiei electrice producatorilor care folosesc carbune si produse petroliere. In ultimele doua saptamani, un cotidian constantean a publicat o serie de articole din care se poate trage concluzia ca centrala nuclear-electrica de la Cernavoda reprezinta un pericol pentru mediul inconjurator. Sunt inserate in aceste articole opiniile unor persoane, militanti pentru protectia mediului cu titlu de "specialisti". Sunt expuse unele initiative ale Fundatiei Ecologiste din Romania, care a cerut conducerii CNE Cernavoda valoarea depunerilor de tritiu. In ultimul articol publicat in cotidianul constantean, autorul il citeaza pe un specialist canadian, Gordon Edwards. Acesta afirma ca o centrala de tip Candu, de genul celei de la Cernavoda, produce o concentratie a poluarii radioactive de 30 de ori mai mare decat una de tipul celei de la Cernobal, din Ucraina. Acelasi autor se arata intrigat de faptul ca autoritatile in materie de nuclear au dat raspunsuri nemultumitoare celor care lupta pentru protectia mediului. Acelasi ziarist isi exprima ingrijorarea pentru faptul ca in 2008 va trebui ca toata tubulatura Unitatii unu sa fie schimbata din cauza depunerilor de tritiu, precum si vizavi de opacitatea si ermetismul informational al responsabililor de la CNE Cernavoda si SNN. Mesajul articolelor era un fel de avertisment pentru populatia care nu stie la ce se expune atata timp cat CNE Cernavoda functioneaza. Sunt insa in Romania si alte organizatii care au alte opinii decat ecologistii de la Galati. Inginerul Iuksel Omer, in numele Grupului de lobby "Cernavoda cinci reactoare" si al Uniunii Nucleare a Industriei Romane, acrediteaza ideea de Eco-Terorism. In opinia sa, notiunea a aparut in SUA, dupa ce mai multe organizatii ecologiste au promovat actiuni de sabotaj asupra unor transporturi sau obiective nucleare. Fenomenul s-a extins si in Europa. In anul 1997, in Germania, pentru ca un transport de materiale radioactive sa se desfasoare in siguranta, a fost necesar un dispozitiv compus din mii de politisti, din cauza amenintarilor cu sabotajul venite din partea ecologistilor extremisti. Aparatorii programului nuclear romanesc arata ca fenomenul a afectat si Romania. In urma unor campanii de presa din presa occidentala si cea romaneasca au fost inchise pentru motive ecologice doua mari combinate: in anul 1998, Combinatul de la Zlatna (producator de zinc si plumb) si, ulterior, Combinatul "Phoenix" de la Baia Mare. In urma disparitiei celor doi mari producatori, la Bursa din Amsterdam pretul plumbului a crescut brusc, lucru ce le-a convenit producatorilor europeni. In anul 1992, s-a infiintat la Budapesta Centrul de Protectie Ecologica a Mediului pentru Europa de Sud-Est - REC. In scurt timp, REC a deschis filiale in toate tarile din Europa de Sud-Est. In Romania au fost infiintate filiale la Cluj, Targu Mures si Turnu Magurele. In anul 1998, REC a incheiat o alianta ecologica cu fundatia ecologista "Copiii Pamantului", cu sediul in Galati. Ecologistii galateni, ale caror opinii au fost preluate de ziaristul constantean, au avut mai multe actiuni pe linia opririi reactorului de la CNE Cernavoda si a sistarii productiei de apa grea la Combinatul Halanga - Turnu Severin. Este evident ca initiativele ecologistilor romani nu au anvergura celor promovate de ecologistii europeni, dar pare un inceput.

Nivelul radioactivitatii este normal la Cernavoda

Dupa asa-zisul semnal de alarma tras de colegii din presa constanteana, am cerut unor persoane avizate, implicate in procesul de productie la CNE Cernavoda, date despre parametrii poluarii din zona. Am aflat ca eliberarile de efluenti radioactivi in anul 2000, provenite din surse naturale, sunt normale, de 2.200 microSv/an (Severt - unitate de masura pentru cantitatea de radiatii acceptata de organismul uman). Limita legala de eliberari de efluenti radioactivi in mediu pentru populatie este de 1.000 microSv/an. Valoarea "tinta", maxima, autopropusa de SN Nuclearelectrica SA, este de 50 microSv/an. Doza reala in anul 2000, rezultata din eliberarile de efluenti radioactivi, a fost de 7,2 microSv/an. Volumul de deseuri radioactive, stranse in centrala, este evaluat, prin proiect, la 30 metri cubi pe an. Volumul total realizat in anul 2000 a fost de 24,4 metri cubi. Limita legala pentru doza medie a personalului care lucreaza in exploatare este de 20 miliSv/an (doza rezultata din fondul natural de radiatie este de 2,2 miliSv/an, 1000 miliSV=3D 1 micro Sv). Doza medie realizata in anul 2000 la CNE Cernavoda a fost de 1,25 miliSv/an. Doza maxima atinsa de personal a fost de 6,85 miliSv/an. Doza totala de la efluentii lichizi si gazosi pentru un om din jurul CNE este de 19,97 microSv/an pentru unitatea CANDU-6. In urma unor masuratori ale radioactivitatii, s-a stabilit ca la Unitatea unu s-au inregistrat: in 1997 - 5,61 microSv; in 1998 - 5,58; in 1999 - 4,49; in 2000 - 7,22. Comparativ cu 1 mSv/an, doza efectiva pentru expunerea publicului, conform ordinului 14/2000 CNCAN. Nivelul de impact radiologic al unei CNE si, implicit, un aspect important al securitatii nucleare se reflecta prin indicatorul global "emisia radioactiva in mediu" exprimata prin "doza echivalenta" primita de populatie de la emisiile radioactive. La CNE Cernavoda, acest indicator are valori de 4,5-7,2 microSv/an, adica total nesemnificativ in comparatie cu fondul natural de radioactivitate de 2.200 microSv/an. Analizand cele anterior descrise, se poate trage concluzia ca la Cernavoda nu exista nici un pericol de contaminare pentru populatie, cu atat mai putin pentru restul populatiei judetului.