Sonda spaţială Chandrayaan-3 a Indiei se apropie de Lună

• Sonda spaţială Chandrayaan-3 a Indiei este programată să aselenizeze la 23 august la Polul Sud al Lunii, o regiune despre care se crede că ar ascunde, în craterele aflate în umbră, apă îngheţată ce ar putea susţine o viitoare colonizare a Lunii.

Toate sistemele modulului indian care se apropie de Lună funcţionează „perfect“ şi nu sunt aşteptate evenimente neprevăzute în ziua aselenizării, a anunţat agenţia spaţială a ţării, luni, la două zile după eşecul unei sonde selenare a Rusiei, transmite Agerpres.

Sonda spaţială Chandrayaan-3 a Indiei este programată să aselenizeze la 23 august la Polul Sud al Lunii, o regiune despre care se crede că ar ascunde, în craterele aflate în umbră, apă îngheţată ce ar putea susţine o viitoare colonizare a Lunii.

Organizaţia indiană de cercetare spaţială (ISRO) a anunţat duminică faptul că viteza modulului de aselenizare al celei de-a treia misiuni selenare a Indiei, Chadrayaan-3, a fost redusă şi mai mult înainte de atingerea suprafeţei Lunii, programată pentru miercuri.

„Modulul va fi supus unor verificări interne şi va aştepta răsăritul la locul de aselenizare desemnat. Coborârea controlată este preconizat să înceapă la 23 august 2023, în jurul 17:45, ora Indiei“, a precizat ISRO.

Imaginile difuzate luni au prezentat cratere selenare, surprinse de instrumentele de la bordul sondei concepute pentru a ajuta la găsirea unui loc sigur pentru aselenizare.

Cea de-a treia misiune selenară a Indiei a fost lansată la 14 iulie.

În 2019, misiunea Chandrayaan-2 a ISRO a reuşit să lanseze o sondă orbitală, însă sonda de aselenizare s-a prăbuşit.

O aselenizare reuşită ar propulsa India în rândul puterilor spaţiale, în condiţiile în care Guvernul premierului Narendra Modi caută să stimuleze investiţiile în lansări spaţiale private şi afaceri conexe bazate pe sateliţi.

„Dacă Chandrayaan-3 reuşeşte, va stimula reputaţia agenţiei spaţiale a Indiei la nivel mondial. Va demonstra că India devine un jucător cheie în explorarea spaţiului“, a declarat Manish Purohit, fost om de ştiinţă la ISRO.

De asemenea, reuşita ar consolida reputaţia Indiei în ceea ce priveşte ingineria spaţială la costuri competitive. Misiunea Chandrayaan-3 a fost lansată cu un buget de aproximativ 6,15 miliarde de rupii (74 milioane de dolari), mai puţin decât costul necesar pentru producţia thriller-ului spaţial de la Hollywood din 2013 „Gravity“, notează Agerpres.


O misiune reuşită ar face ca India să devină a patra ţară care atinge în mod controlat suprafaţa Lunii, după fosta URSS, Statele Unite şi China.
 

„Cu o aselenizare reuşită, India va achiziţiona o nouă tehnologie, ceea ce este un lucru mare“, a spus K. Sivan, fost director al agenţiei spaţiale a ţării, după lansarea Chandrayaan-3.

Oamenii de ştiinţă de la ISRO au declarat că au învăţat din eşecurile anterioare şi au operat modificări în cadrul misiunii Chandrayaan-3 care vor face mai probabilă o aselenizare cu succes.

Printre acestea se numără capacitatea sondei de a aseleniza în siguranţă oriunde în cadrul perimetrului stabilit, chiar şi în condiţii nefavorabile. De asemenea, sonda a fost echipată cu mai mult combustibil, mai multe panouri solare şi cu picioare mai rezistente.

Directorii din industria spaţială în curs de dezvoltare din India se aşteaptă, de asemenea, la un impuls în acest domeniu. Numărul de startup-uri spaţiale din India s-a dublat din 2020, când India s-a deschis lansărilor private.

Prima sondă lansată de Rusia spre Lună după 1976, Luna-25, trebuia să atingă luni, în mod controlat, suprafaţa satelitului natural, însă s-a prăbuşit pe acesta. Incidentul a avut loc sâmbătă, în timpul unei manevre prealabile aselenizării la Polul Sud al Lunii, a anunţat duminică agenţia spaţială Roscosmos.


Agenţia rusă a precizat că o comisie specială cercetează circumstanţele eşecului misiunii sondei selenare, fără a oferi informaţii privind posibilele cauze aflate la originea problemei tehnice. 

Citește și:

Rusia publică primele imagini capturate de sonda Luna-25