Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Studiu Baylor despre suferința emoțională a persoanelor care provin din zona conflictului armat din Ucraina aflate pe teritoriul României
Studiu Baylor despre suferința emoțională a persoanelor care provin din zona conflictului armat din Ucraina
1391
Marime text
Fundația Baylor Marea Neagră a lansat de urgență proiectul de „Asistență medicală imediată pentru persoanele străine care provin din zona conflictului militar din Ucraina”.
Obiectivul urmărit a fost de la început facilitarea accesului acestor persoane la servicii medicale prin eliminarea barierelor cauzate de limbă, necunoașterea sistemului de sănătate, etc.
De la lansarea proiectului, 2082 persoane avut acces rapid la asistență medicală, beneficiind de servicii gratuite. Dintre acestea, au primit servicii directe 430 de copii și 524 adulți, alte 1128 persoane fiind evaluate și orientate către alți furnizori de servicii, fundația asigurând pentru aceștia servicii de traducere, programarea la consultații și acoperirea costului rețetelor eliberate.
Dar ce alte nevoi au acești oameni care au fost nevoiți de pe o zi pe alta să își părăsească rudele, locuința și să se stabilească într-o țară, cu o limbă și cultură total diferită? Mai ales în situația în care majoritatea este reprezentată de femei care au în îngrijire copii sau nepoți.
Astfel echipa proiectului și-a propus să evalueze starea emoțională a refugiaților folosind un scurt chestionar adaptat după instrumente folosite în evaluarea traumei psihologice.
Întrebările au vizat simptome emoționale curente (îngrijorare, însingurare, dezorientare), manifestări somatice ale stresului (dureri fizice, insomnie, coșmaruri) aspecte relaționale și de afectare a identității (lipsă de încredere în oameni, inadaptare, pierderea identității).
Două sute de adulți, dintre care 79% femei cu vârsta între 18 și 90 de ani (cu mediana de 42 de ani) au răspuns la acest chestionar.
14,6% dintre persoanele ucrainene intervievate au avut scoruri crescute care indică o suferință emoțională intensă. De asemenea, cele mai mari scoruri au fost legate de dorul intens de acasă, îngrijorări în legătură cu viitorul, stresul în legătură cu prezentul și dificultățile de adaptare la realitatea curentă. Un procent semnificativ a raportat insomnie, lipsa încrederii în oameni și lipsa speranței.
Cel mai puțin prezente au fost simptomele fizice asociate tulburărilor emoționale, coșmarurile, dezorientarea sau pierderea identității.
Surprinzător pentru echipă a fost să observe că intensitatea distresului emoțional nu a scăzut, ci s-a păstrat constant atunci când am comparat evaluările din prima parte a anului, atunci când conflictul din Ucraina era la început cu cele de ultimul trimestru al anului. Prin urmare, stresul nu a scăzut o dată cu trecerea timpului, deși ne-am putea gândi că oamenii s-ar fi obișnuit cu situația.
Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundației Baylor Marea Neagră a declarat: „Am realizat această cercetare operațională pentru a atrage atenția asupra realității suferinței emoționale a persoanelor strămutate. Uneori pierdem din vedere aspectele de sănătate mintală, însă ignorarea pe termen lung a acestora poate avea reverberații nu doar la nivelul indivizilor și al familiilor, dar și în comunitatea largă.”
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
