Tezaur histrian vandut la licitatie

Jefuitorii de comori isi valorifica prazile in strainatate

Dobrogea este una dintre zonele cu cele mai multe obiective arheologice din Romania * E vorba de coloniile grecesti, cetatile romane si bizantine, asezari preistorice, monumente crestine de inceput * Zona noastra a devenit raiul cautatorilor de comori inarmati cu detectoare de metale * Nu exista site arheologic care sa nu fi fost vizitat de aceste persoane * La Geneva va fi vanduta o intreaga colectie de drahme histriene, descoperite "pe blat", cu detectorul de metale, langa cetatea Histria

Se stie ca Romania nu a beneficiat niciodata de o legislatie clara in domeniul protectiei valorilor arheologice. Mai exact, legea a fost destul de ingaduitoare fata de persoanele care colindau siturile arheologice cu detectoare de metale si isi insuseau obiectele descoperite. De aceea, la noi a aparut o adevarata "industrie" a obiectelor de inventar arheologic descoperite ilegal si introduse in circuitul comercial prin tot soiul de magazine de arta si suveniruri. Cele mai multe astfel de cazuri au fost inregistrate in Dobrogea si in zona Muntilor Orastie, datorita existentei in aceste zone a numeroase obiective arheologice. O adevarata explozie a acestei forme de "hoby" a fost inregistrata imediat dupa evenimentele din Decembrie 1989, cand vidul legislativ de atunci a inlesnit comercializarea, mai ales peste hotare, a unui impresionant inventar arheologic de o valoare inestimabila. Se poate vedea succesul celor care s-au ocupat atunci de acest gen de afaceri prin modul opulent actual de viata al acestora.

Vestigii sub detectoare

Dobrogea atrage si a atras dintotdeauna din punct de vedere arheologic, in mod special, prin existenta vechilor colonii grecesti de pe litoralul Marii Negre, dar si a asezarilor preistorice, castrelor romane si monumentelor crestine de inceput. Site-ul de pe Internet al Ministerului Culturii si Cultelor prezinta lista cu obiectivele arheologice din fiecare judet. Constanta se afla pe unul din primele locuri in ceea ce priveste numarul (263) si importanta acestora. E vorba de coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis, monumentul si cetatea de la Adamclisi, cetatile Capidava, Carsium - Harsova, Axiopolis - Cernavoda, Pacuiul lui Soare - zona Ostrov, criptele martirice de la Niculitel si Halmyris, Complexul rupestru de la Basarabi. Decizia de modificare a legii a aparut o data cu inmultirea cazurilor de furt de obiecte arheologice pretioase din siturile arheologice. Politia a descoperit, in ultima vreme, tot mai multe gropi sapate de cautatorii de comori. De regula, acestia arunca obiectele fara valoare deosebita - fier sau ceramica - si iau cu ei podoabe, monede si metale pretioase.

Ravagii in situri

In timpul verii trecute, reporterii nostri au avut confirmarea acestor practici ilegale, in numeroasele documentari pe care le-au facut in diverse situri arheologice. La Capidava, arheologii care lucreaza la sapaturile de vara ne-au declarat ca in fiecare an, la inceputul campaniei, gasesc gropi sapate de astfel de indivizi. Tot la Capidava arheologii au gasit un mormant al unei persoane importante, care fusese deja pradat. Paznicul cetatii de la Adamclisi are si el probleme cu cei care umbla pe ziduri cu detectoare de metale. O situatie aparte e intalnita la Axiopolis, caci cetatea este inchisa pentru ca ea gazduieste un depozit de munitii al armatei. Din acest motiv, de cateva decenii bune, nici un cercetator nu a mai pus piciorul in cetate. Histria e un alt loc vizitat de cautatorii de comori, spre disperarea paznicilor care au sesizat in nenumarate randuri Politia. Astfel de situatii sunt insa intalnite nu numai in siturile arheologice importante, cum sunt cele pe care le-am enumerat mai devreme, ci si in zonele in care nu s-a efectuat inca o cercetare arheologica, caci cautatorii de comori dispun de cele mai bune informatii despre pozitionarea obiectivelor ce pot fi atacate. In majoritatea cazurilor, cei care "ataca" efectiv aceste situri sunt chiar unii dintre arheologii care au lucrat pe santierele respective. Cu toate ca, recent, s-au adus modificari importante Legii 182, cautatorii de obiecte de inventar arheologic isi vor lua masuri de precautie.

Prada, vanduta peste hotare

De curand, in presa centrala au "transpirat" informatii conform carora mafia traficului de obiecte de arta si inventar arheologic isi pregateste rotunjirea substantiala a bugetului prin organizarea unei licitatii, in perioada 22-23 noiembrie, tocmai in Elvetia. Printre numeroasele obiecte scoase la mezat, in paguba statului roman, se afla si un important tezaur de monede, dezgropat in zona cetatii Histria. Este vorba despre un lot de 300 de monede, drahme histriene, cu o valoare foarte mare. Povestea provenientei acestor monede este destul de incurcata, acestea fiind localizate cu detectoarele de metale, iar apoi s-a efectuat decopertarea unui strat de pamant cu o grosime de peste 10 cm, cu ajutorul unui buldozer. Metoda brutala folosita de "vandali" a avut ca rezultat distrugerea multor ziduri si morminte. Colectia de monede sustrasa de la Histria va fi vanduta la licitatia de la Geneva cu un pret de pornire de 10.000 de franci elvetieni. Cu toate ca Politia cunoaste numele celor care au fost implicati in aceasta problema, inexplicabil (sau poate ca da), nu s-a inceput nici o urmarire penala impotriva acestora.