Tradiția populară a Mărțișorului. Semnificație și simboluri

 

• Mărțișor este un obicei străvechi al primăverii care își are rădăcinile în vremea imperiului roman și are originea în credințele și practicile agrare.
   

În ziua de 1 martie, mărțișorul, un simbol al primăverii, făcut din două fire răsucite - unul alb și celălalt roșu - și de care, de obicei, se prinde un mic obiect artizanal, este dăruit doamnelor și domnișoarelor. Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă și, potrivit acesteia, se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și că acesteia îi merge bine tot anul.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea 'Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul)' - dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Macedonia de Nord și Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, indică site-ul https://patrimoniu.ro/.
Mărțișor este un obicei străvechi al primăverii care își are rădăcinile în vremea imperiului roman și are originea în credințele și practicile agrare, conform Wikipedia.

Sărbătoarea mărțișorului are loc în prima zi a lunii martie, considerată ca prima lună a primăverii.

La Roma, începutul anului nou se sărbătorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu care personifica renașterea naturii.

În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărțișoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani, sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu, erau înșirate pe ață și se purtau la gât.

Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, era atribuită vieții, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înțelepciunii bărbatului.


De altfel, șnurul pus pe Martisor exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mișcare a materiei. El semnifică schimbul de forțe vitale care dau naștere viului.

Culorile alb și roșu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite și la bradul de nuntă și înmormântare.

În credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice.

Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară, care în vechile societăți tradiționale reprezentau anotimpuri de bază, primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.

Obiceiul spune ca mărțișorul trebuie ținut 9-12 zile și sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care l-a purtat.


Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare.

În unele zone geografice, mamele leagă un Martisor cu o monedă de aur sau argint de mâna copiilor înainte de răsăritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli.

Împletirea alb-roșie a șnurului se regăsește în steagul călușarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor și în multe alte obiceiuri străvechi.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. Transilvănenii leagă șnurul alb-rosu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.

În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.

În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele).

În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind, la rândul lor, fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).



Citește și:
Ateliere de creație și educație muzeală dedicate mărțișorului, organizate de MNIR